Search

“I had become a cow”: Kimura Yūsuke’s Sacred Cesium Ground and Robert Moore’s Figuring Ground. This paper shows how Kimura Yūsuke’s Sacred Cesium Ground (2016; translated 2019) and Robert Moore’s Figuring Ground (2009) expose the biopolitical manipulation of humans and animals thereby demonstrating the possibility of transcending narrow species boundaries. These authors both employ literary techniques such as humorous absurdism, embracing madness, and cultivating activism, while at the same time engaging with the ethical questions raised by critical animal studies. Of particular importance for the comparative discussions of Kimura and Moore’s texts will be Donna Haraway’s identification of herself as a philosopher of the “mud” and her derision of the philosophy of the “sky” or the abstraction employed by Deleuze and Guattari. This paper likewise employs Carol J. Adams’s ideas of the shared absent referent in meat eating and pornography and the development on this thought in Nicole Shukin’s theory of rendering. This paper moreover draws attention to the rupture created through the violence of the slaughterhouse and the slaughter of cattle following 3/11 in Japan to show the suffering of animals and the necessity of acknowledging the shared experience of species. Robert Moore’s Figuring Ground and Kimura Yūsuke’s Sacred Cesium Ground thus allow for the movement from the historical capitalist preoccupation with cattle as commodity to an understanding of cows as part of a trans-species community. Article history: Received 14 February 2022; Revised 10 May 2022; Accepted 16 May 2022; Available online 30 June 2022; Available print 30 June 2022. REZUMAT. „Devenisem o vacă”: Sacred Cesium Ground de Kimura Yūsuke și Figuring Ground de Robert Moore. Articolul de față urmărește modul în care Sacred Cesium Ground de Kimura Yūsuke (2016; trad. 2019) și Figuring Ground de Robert Moore (2009) dezvăluie manipularea biopolitică a oamenilor și animalelor, demonstrând astfel posibilitatea de a transcende limitele înguste dintre specii. Autorii utilizează amândoi tropi literari cum ar fi absurdul umoristic, adoptarea nebuniei și cultivarea activismului, abordând totodată probleme etice semnalate de studiile critice despre animale. De o importanță specială pentru discutarea comparată a textelor lui Kimura și Moore este modul în care Donna Haraway se auto-identifică drept filozof al „glodului” și luarea în derâdere a filozofiei „cerului” sau abstracției utilizate de Deleuze și Guattari. De asemenea, lucrarea cooptează ideile lui Carol J. Adams despre referentul comun absent în consumul de carne și în pornografie, și dezvoltările acestei concepții în teoria redării a Nicolei Shukin. Lucrarea mai atrage atenția asupra rupturii create prin violența abatoarelor și masacrarea vitelor după dezastrul din 3/11 din Japonia pentru a evidenția suferința animalelor și necesitatea de a accepta experiența comună a speciilor. Cele două cărți facilitează trecerea de la preocuparea capitalistă istorică față de șeptel ca marfă spre o înțelegere a bovinelor ca parte a unei comunități trans-specie. Cuvinte-cheie: bovine, sacrificare, suferință, literatură, biopolitică