Search

Pe 21 februarie, 2021, silvicultura românească a omagiat discret, așa cum i-a fost întreaga viață, un secol de la nașterea profesorului dr.ing. Radu Ichim, fondatorul stațiunii de cercetare a molidului de la Câmpulung-Moldovenesc. Personalitate marcantă a științei silvice din Bucovina, dr. Radu Ichim a impus, prin forța exemplului, un standard etic și profesional greu de egalat, ce este o continuă provocare pentru noi toți. Autorii acestui editorial trec în revistă atât cărțile de referință publicate de domnul dr. Radu Ichim cât și excepționala carieră profesională a acestuia. Excepțională atât prin amplitudine – practic, domnul dr. Radu Ichim a acoperit toate sectoarele în care un inginer silvic poate funcționa – cât și prin calitatea rezultatelor, cariera domniei sale este strâns legată de silvicultura și cultura Bucovinei, în care s-a format. A absolvit un prestigios liceu „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, după care a urmat cursurile Facultății de silvicultură din București, pe care a absolvit-o în 1944. Pe lângă amplele și numeroasele rapoarte de cercetare, articole și cărți, principalul rezultat al prodigioasei sale activități este chiar revista Bucovina Forestieră.

Lucrarea tratează impactul diferitelor tehnici de exploatare a lemnului asupra parametrilor solului din pădurile de molid din Carpații Orientali - România. Experimentele au fost făcute pe soluri formate pe două substraturi geologice (șisturi cristaline și fliș) și arată schimbările produse asupra densității aparente, a umidității solului și asupra timpului de infiltrare a coloanei de apă de 100 mm, în cazul a două modalități de recoltare a lemnului: cu ajutorul tractoarelor grele și exploatare forestieră cu cai. Măsurătorile efectuate cu metode standardizate arată creșterea densității aparente a solurilor până la adâncimea de 30-40 cm. Pe solurile argilo-nisipoase densitatea aparentă crește de la 0,6 g/cm3 la 1,15 g/cm3 în primii 15 cm. Pe solurile dezvoltate pe fliș, densitatea aparentă crește în primii 5 cm de la 0,6 g/cm3 la 0,84 g/cm3. Timpul de infiltrare al unei coloane de apă de 100 mm crește de 10-15 ori, în principal pe solurile dezvoltate pe fliș la 1-10 cm. La 20 cm în sol, timpul de infiltrare crește de 3-3,6 ori pe drumurile de tractor și de 1-1,2 ori sub drumurile de exploatare cu caii. Sunt discutate consecințele compactării solului asupra solurilor și pădurilor și sunt propuse unele măsuri pentru reducerea impactului.

Scopul acestei lucrări este de a analiza într-o prezentare sintetică, evoluția problemelor silvice specifice ale pădurilor de molid din România, pe baza a 737 de referințe publicate în perioada 1890 - 1990. În tabelul 1 se arată distribuția lucrărilor în diferite ramuri în secolul trecut. Dintr-un total de 737 de referințe, 156 tratează ecologia pădurilor de molid, 115 silvotehnică și management, 112 regenerarea naturală și artificială a molidului norvegian, 143 protecția molidului împotriva factorilor biotici (108) și abiotici - vânt, zăpadă - (35). 78 de lucrări se ocupă de organizarea biometriei și de management în standurile de molid și mai mult decât 52 cu soluri și stații favorabile molidului. O activitate remarcabilă s-a derulat în ultimii 35 de ani la Stațiunea Experimentală de Cultura Molidului, activitate axată pe stabilitatea și rezistența molidului față de acțiunea perturbatoare a factorilor biotici și abiotici.

În curând

Practices currently employed in the investigation and characterisation of peat deposits are destructive and may irremediable perturb peat bog development even in cases when exploitation is not carried out. We investigated the correlation between vegetation characteristics in the active area of Poiana Ştampei peat bog, Romania, and the underlying peat layer depth, aiming at establishing a non-destructive method of peat layer depth estimation. The presence of the Sphagneto-Eriophoretum vaginati association, dominated by Sphagnum fimbriatum, Eriophorum vaginatum, Andromeda polifolia, Vaccinium oxycoccos, V. myrtillus, V. vitis-idaea, Polytrichum commune, Picea excelsa, Pinus sylvestris and Betula verrucosa was found to predict the existence of the peat layer but not its depth. Out of the seven identified vegetation types, one type was associated with a very thin or no peat layer, one type was characterised by the presence of a thick (over 100 cm) peat layer and five types indicated the presence of variable average depths of the peat layer. pH values correlated with peat layer depth only within the vegetation type associated with thick peat layers.

Scopul acestei lucrări este de a analiza într-o prezentare sintetică, evoluția problemelor silvice specifice ale pădurilor de molid din România, pe baza a 737 de referințe publicate în perioada 1890 - 1990. În tabelul 1 se arată distribuția lucrărilor în diferite ramuri în secolul trecut. Dintr-un total de 737 de referințe, 156 tratează ecologia pădurilor de molid, 115 silvotehnică și management, 112 regenerarea naturală și artificială a molidului norvegian, 143 protecția molidului împotriva factorilor biotici (108) și abiotici - vânt, zăpadă - (35). 78 de lucrări se ocupă de organizarea biometriei și de management în standurile de molid și mai mult decât 52 cu soluri și stații favorabile molidului. O activitate remarcabilă s-a derulat în ultimii 35 de ani la Stațiunea Experimentală de Cultura Molidului, activitate axată pe stabilitatea și rezistența molidului față de acțiunea perturbatoare a factorilor biotici și abiotici.

The main objective of the article is to create a typology of verbs according to their semantic features. The most general features that define the verb are examined and described in terms of the three components of its functional-semantic value: intension, extension and implication. At the same time, the study tries to reveal the relationship between the semantic structure of the verbs and their function in the sentence. Through this objective, he goes beyond the level of isolated words by analysing the manifestation of verbs in the structure of the statement. Considering the role of the verb in the constitution and functioning of the utterance, we should admit that the establishment of semantic features with relevance for their morphosyntactic behaviour could serve as an important factor for the functional-semantic description of utterances. In this way, the examination of the way in which the semantic categories are manifested in the syntactic plane would bring more light regarding the mechanism of the articulation of the semantic and syntactic levels in the act of communication.

The article contains a description of the informational structure of the sentence in its capacity as a layer of meaning constituted as an effect of its contextual updating. A complex phenomenon of a discursive nature, the informational structure of the utterance requires an interpretation of the facts of language by taking into account the interrelationship between the semantic, syntactic and discursive factors involved in the act of communication. The semantic-pragmatic specificity of the informational structure of the sentence is analysed starting from the extralinguistic factors that control it. Particular attention is paid to the distinctive features of the minimal units of this structure. The criteria for identifying the topic and the rhyme of a sentence are presented, with emphasis on the recognition of the units in question in the process of linguistic analysis. By examining this layer of meaning, our goal is to show that the Romanian language has a complex mechanism that allows its expression and variation in relation to other layers of meaning of the sentence.

The primary objective of this article is to establish and describe the discursive variants of the sentence representing its communicative paradigm. Constituted as a result of the adequacy of a sentence to communicative context, the discursive variants suppose, in linguistic terms, the variation of the informational structure of the sentence in relation to its semantic-syntactic structure. Described in terms of old/new information, the discursive variants are formed due to the operations involved in the discursive updating of the fundamental structures of the sentences, which are the thematisation and rhematisation of certain component elements of the sentence. The model that presents the sentence as a set of discursive variants combines semantic, syntactic and pragmatic or discursive criteria. Thus, in the process of analyzing these variants, the role of determining factors in the informational organization of the sentence was taken into account, these aspects being correlated with the marks of the informational structure of the sentence.