Search

Lipoprotein (a), also known as Lp(a), is a type of lipoprotein that is structurally similar to low-density lipoprotein (LDL). It consists of an LDL-like particle with a specific protein called apolipoprotein (a) attached to it. Elevated levels of Lp(a) in the blood are significantly involved in the development of cardiovascular diseases, particularly atherosclerosis and aortic stenosis, by contributing to inflammation, oxidative stress, and calcification. Numerous epidemiological studies confirm the strong association between high Lp(a) levels and an increased risk of cardiovascular events such as myocardial infarction and stroke, highlighting the importance of including Lp(a) screening in comprehensive cardiovascular health evaluations. The positive correlation between high Lp(a) levels and increased cardiovascular risk underscores the need for developing appropriate and effective treatments to lower Lp(a) levels in patients. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

În prezent, insuficiența cardiacă (IC) reprezintă o provocare majoră în domeniul medical, afectând un număr semnificativ de persoane la nivel global. Cu toate că cercetările anterioare au adus contribuții valoroase, ultimele descoperiri și abordări aduc în prim-plan noi perspective asupra acestei afecțiuni complexe. Din cele analizate se evidențiază o creștere a incidenței IC, în special în rândul persoanelor mai tinere, cu perspective de creștere semnificativă a numărului de internări în viitor. Factorii de risc pentru IC sunt legați de stilul de viață nesănătos și de condiții medicale precum fibrilația atrială, boală arterială coronariană și hipertensiunea arterială. Pentru diagnostic, investigațiile paraclinice, alcătuit din electrocardiogramă și ecocardiografie, sunt esențiale, iar dozarea peptidelor natriuretice plasmatice poate oferi indicii valoroase suplimentare. Prognosticul pacienților cu IC variază în funcție de tipul de IC, fiind influențat de factori ca vârsta, sexul și comorbidități.

Bolile cardiovasculare (BCV) continuă să reprezinte o provocare semnificativă la nivel mondial, inclusiv în Republica Moldova, unde rata mortalității cauzate de acestea rămâne ridicată, situându-se între 57-58% în ultimii ani. Odată cu îmbătrânirea populației, prevalența BCV crește și adesea coexistă cu alte boli, ceea ce determina o multi-morbiditate, care este o provocare suplimentară pentru evaluarea și tratarea pacienților. Bolile cardiovasculare sunt si principala cauză a mortalității premature. A fost efectuată analiza dezvoltării și evoluției factorilor de risc cardiovascular, mortalității si morbidității prin boli cardiovasculare în Republica Moldova comparativ cu Țările membre ale European Society of Cardiology (ESC), care se împart conform statutului de venituri, R. Moldova fiind clasată ca țară cu venituri mai mici de medii. Analiza a fost efectuată conform Atlas of Cardiology.Cu toate că, Republica Moldova nu ocupă o poziție avantajoasă față de alte țări membre ale Societății Europene de Cardiologie, este indiscutabil faptul, ca în țară au fost atinse progrese importante în evoluția metodelor de diagnostic si tratament.. Datele analizate în acest articol identifică diferențe substanțiale între țările membre ESC în ceea ce privește numărul de profesioniști în domeniul cardiologiei, infrastructura disponibilă, precum și accesibilitatea procedurilor cardiologice intervenționale si chirurgicale. Diferite țări au diferite sisteme de asistență medicală, programe educaționale în cardiologie și niveluri ale cheltuielilor pentru sănătate, și desigur, o abordare unică nu se potrivește în mod cert, dar nici nu este posibilă. Indiscutabil, in R. Moldova ar trebui încurajată îmbunătățirea asigurării unei prevenții cardiovasculare, îmbunătățirea asigurării cat mai eficiente cu anumite proceduri diagnostice sau terapeutice pentru a crește calitatea asistenței medicale specializate cardiologice.

Introducere. Deși în ultimele decenii s-au realizat progrese notabile în managementul pacienților cu infarct miocardic fără supradenivelarea segmentului ST (NSTEMI), rata mortalității intraspitalicești rămâne ridicată. Aceasta depinde de un șir de factori: demografici, antropometrici, temporali, socio-economici, etnici și altele. Astfel, decelarea unui algoritm de factori cu valoare predictivă asupra riscului mortalității intraspitalicești se anunță un reper important în contextul gestionării corespunzătoare a acestora. Scopul studiului a fost evaluarea factorilor de prognostic asociați cu moartea intraspitalicească la pacienții cu NSTEMI revascularizați prin intervenție coronariană percutană cu stent (PCI). Materiale și metode. În studiu observațional realizat în perioada 2020-2023 au fost incluși 550 de pacienți cu NSTEMI revascularizați prin PCI. În baza evidențelor clinice și paraclinice de la admitere (date demografice, factorii de risc cardiovascular, istoricul bolii cardiovasculare, comorbidități, prezentarea clinică, clasa Killip, date de laborator, electrocardiograma, ecocardiograma selectate din chestionarul de 180 de puncte) s-au selectat predictorii plauzibili ai mortalității în contextul estimării comparative a 2 loturi: primul - lotul celor decedați (n=23; 4,18%) și al doilea – lotul pacienților care au supraviețuit (n=527, 95,82%).Rezultate. Vârsta medie a pacienților decedați era de 71,39± 2,05 ani vs 66,24±0,45 ani, p71 ani, FCC peste 90 bătăi/min, insuficiența cardiacă avansată, valori majorate ale NT proBNP, creatinina crescută, Scorul GRACE peste 143 de puncte, raportul neutrofile-limfocite peste 6,607, precum și prezența comorbidități cum este boală obstructivă cronică pulmonară (BPCO).

Introducere. Datele din literatură sugerează o creștere ușoară a riscului cardiovascular pentru persoanele care au grupe sangvine non-O. Scopul studiului este de a evalua existența unei asocieri între tulburările de conducere cardiace șl grupele sangvine. Material and methods. In this retrospective study, a group of patients with atrio-ventricular conduction disorders or sinus node disease, having an indication for permanent cardiostimulation, was analyzed and compared with a control group consisting of patients who underwent coronary angiography or elective peripheral angiography. The blood group was determined in all patients. Univariate and multivariate statistical methods were used. Results. Six hundred forty patients, mean age 72±lly, 55.3% men, were included: 320 patients with advanced atrio-ventricular conduction disorders or sinus node dysfunction in the study group and 320 patients in the control group. Blood type A had the highest prevalence (46.8%), followed by blood types O (28.95%), B (16.74%) and AB (7.51%). In the group with heart rhythm disorders, patients with blood type A had an increased risk of atrio-ventricular block (OR 1.38, p= 0.02), but not with sinus node disease (OR 1.02, p= 0.98). Blood type O had a protective role both for atrio-ventricular block and for sinus node dysfunction (OR 0.65, p= 0.01). Conclusion: Blood type A proved to be an independent predictor for atrio-ventricular conduction disorders in patients with severe heart rhythm disorders with indication for permanent cardiostimulation. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Scopul lucrării constă în evaluarea nivelului de conștientizare a populației privind riscurile și factorii asociați cu accidentele vasculare cerebrale (AVC), precum și recunoașterea simptomelor acestora, pentru a sprijini dezvoltarea strategiilor de prevenire și educare a sănătății publice. Materiale și metode. Cercetarea s-a bazat pe un studiu descriptiv selectiv prospectiv, cu utilizarea metodelor istorice, sociologice și statistice. Obiectul studiului a fost prezentat de un eșantion de 1500 de persoane, cu vârste între 35 și 70 de ani, provenind din diverse regiuni ale țării. Datele au fost colectate prin chestionare structurate, aplicate direct în cadrul interviurilor față în față. Analiza statistică a fost realizată cu ajutorul programelor Excel și FOX PRO. Rezultate. Studiul a relevat un nivel scăzut de cunoștințe privind factorii de risc ai AVC, care a constatat că 60,2% dintre participanți nu au cunoștințe corespunzătoare. Factorul de risc cel mai frecvent menționat a fost stresul (30,7%), în timp ce altele, precum factorii alimentari, comportamentali și de mediu, au fost subestimați. De asemenea, 56,8% dintre intervievați nu au recunoscut simptomele caracteristice ale AVC, ceea ce ar putea conduce la intervenții tardive. Majoritatea surselor de informare au fost experiențele personale (37,3%) și medicul de familie (25,4%). Concluzie: Studiul subliniază necesitatea educației și informării mai eficiente a populației cu privire la riscurile AVC și importanța recunoașterii timpurii a simptomelor, pentru a îmbunătăți intervențiile și prevenirea AVC-urilor.

Introducere. Conform datelor OMS, cancerul reprezintă una din principalele cauze de deces în țările dezvoltate, cedând numai maladiilor cardiovasculare. Astfel, în fiecare an, pe glob decedează de cancer circa 10 mln de oameni. Se presupune că mortalitatea prin cancer în lume va continua să crească și până în 2030 numărul de decese de cancer va depăși cifra de 11 mln. Aproximativ 19% din toare cancerele sunt cauzate de factorii mediului ambiant, inclusiv și de condițiile de muncă nesatisfăcătoare. Se etimează că 1,3 mln. decese au loc în fiecare an din cauza factorilor profesionali. Obiective. Identificarea factorilor de risc cancerigeni ocupaționali primari și evaluarea impactului acestora asupra sănătății lucrătorilor. Material și metode. Acest studiu a folosit o metodologie de revizuire sistematică a literaturii pentru a identificarea și analiza factorii de risc asociați cu cancerul profesional și pentru a evalua strategiile preventive. Articolele au fost obținute din baze de date precum PubMed și Google Scholar publicate în ultimii 14 ani, folosind cuvinte cheie predefinite și operatori booleeni. Revizuirea a inclus studii publicate în ultimele decenii care se concentrează pe diverse industrii și expuneri profesionale. Rezultate. În UE și în alte țări dezvoltate, cancerul reprezintă un procent estimat la 53% din decesele profesionale; ca urmare, date fiabile privind expunerea profesională la factorii de risc de cancer sunt esențiale atât pentru siguranța și sănătatea lucrătorilor, cât și pentru o economie productivă și durabilă. În cazul cancerului, cauza bolii este multifactorială, iar, în prezent, există un număr mare de cancerigeni umani cunoscuți. Este bine cunoscut faptul că agenții cancerigeni profesionali rămân a patra cea mai frecventă cauză de cancer în lumea occidentală dezvoltată. Determinarea riscului de cancer profesional este complicată și mai mult de o serie de factori profesionali și neprofesionali, perioada de latență lungă pentru dezvoltarea cancerului și susceptibilitatea indivizilor la agenți cancerigeni, diferențele dintre cancerele profesionale și non-profesionale, etc. Concluzii. Argumentarea măsurilor de prevenție și promovarea sănătății populației active, precum și cunoașterea caracteristicilor cantitative ale relațiilor cauzale, au o importanță deosebită și va contribui la subestimarea bolilor profesionale.

Introducere. Preeclampsia rămâne o problemă majoră în obstetrică, fiind una dintre principalele cauze ale morbidității și mortalității materne și fetale. Alături de hemoragii și infecții, face parte din triada celor mai severe complicații obstetricale. Scopul cercetării. Studiul a avut ca scop evaluarea factorilor de risc care pot duce la dezvoltarea preeclampsiei în trimestrul al treilea de sarcină, având în vedere identificarea timpurie a gravidelor din grupul cu risc crescut, pentru o monitorizare mai riguroasă în timpul sarcinii. Material și metode. Un studiu prospectiv a fost realizat în cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi” în perioada 2019-2021. Acesta a inclus 96 gravide, împărțite în două grupuri: L1 – Gravide diagnosticate cu preeclampsie, spitalizate pentru investigații și tratament aferent condiției, cu vârsta gestațională între 28+0 și 40+6 săptămâni; L0 – Gravide fără diagnostic de preeclampsie. Fiecare grup a inclus câte 48 de gravide. Rezultate. Pentru a identifica gravidele cu risc crescut de dezvoltare a preeclampsiei, au fost analizați următorii factori de risc potențiali: vârsta maternă, paritatea, indicele de masă corporală (IMC), creșterea ponderală patologică, bolile cardiovasculare din antecedente, hipertensiunea gestațională și preeclampsia/eclampsia din anamneză. Datele obținute în acest studiu confirmă că identificarea factorilor de risc matern joacă un rol crucial în prevenirea apariției preeclampsiei, permițând investigații mai ample și o monitorizare mai atentă a gravidelor din grupul cu risc crescut. Concluzii. Analiza a stabilit că gravidele cu IMC ≥27 kg/m², creștere ponderală patologică și antecedente de boli cardiovasculare prezintă un risc mai mare de a dezvolta preeclampsie. Succesul în gestionarea preeclampsiei și evitarea complicațiilor severe depind de momentul detectării, vârsta gestațională la diagnostic și intervenția precoce.

Introduction: Autism Spectrum Disorder (ASD) is a complex and variable neurodevelopmental condition that affects how individuals perceive and interact with the world around them. Characterized by significant difficulties in social communication and the presence of restrictive and repetitive behaviors, ASD is a disorder that can influence all aspects of a person's life. Purpose: The purpose of this paper is to identify the influence that risk factors can have on the pathogenesis of autism spectrum disorder, through the description of a clinical case. Material and methods: We present the clinical case of a 7-year-old patient admitted to the Pediatric Psychiatry Department at the Clinic of Pediatric Neurology and Psychiatry in Timișoara, exhibiting clinical symptoms indicative of autism spectrum disorder. Results: Given the increasing frequency of this condition and its multiple implications on familial, social, educational, and professional aspects, this article will report on a clinical case diagnosed with autism spectrum disorder, highlighting the implications of risk factors. The patient underwent clinical and paraclinical investigations, psychiatric and psychological evaluations, and received specialized treatment, showing slow but favorable progress over time. Discussions: Understanding the risk factors associated with the pathogenesis of autism spectrum disorder is crucial for early diagnosis and intervention. Risk factors for ASD are diverse, encompassing both genetic and environmental components that impact the clinical presentation and long-term outcomes. Conclusions: Autism Spectrum Disorder (ASD) is a complex and multifactorial condition that requires a comprehensive understanding of the numerous risk factors involved in its pathogenesis. From genetic and hereditary components to prenatal, perinatal, environmental, and biological influences, each of these factors plays a crucial role in determining an individual's susceptibility to ASD. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Introduction. Lung cancer, one of the most common and deadly forms of cancer worldwide, is influenced by factors such as smoking and environmental pollution, highlighting the need for early diagnosis for effective disease management, as investigated in this study regarding survival perspectives. Materials and method. For this study, 109 patients diagnosed with non-small cell lung cancer were selected, aiming to emphasize the importance of monitoring and early diagnosis in these patients. Results. The survival rates were evaluated in relation to the timing of diagnosis and tumor dissemination, providing a comparative analysis between different diagnostic moments. Discussion. The study highlighted the importance of family physicians’ knowledge of early signs and symptoms, as well as conducting a thorough medical history to observe the risk factors to which patients are exposed. Conclusions. The study emphasizes the essential role of the family physician in improving the survival of patients with lung cancer by early identification of symptoms and coordination of investigations and appropriate treatment. This careful and well-informed approach is crucial for ensuring effective therapeutic intervention and longer life expectancy for patients. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Rezumat.Displazia bronhopulmonară (DBP) - maladie bronhopulmonară cronică, determinată de cauze multifactoriale la copiii născuţi prematur ce evoluează cu sindrom bronhobstructiv, simptome de insuficiență respiratorie, pneumofibroză.Metode: S-a efectuat un studiu analitic, de cohortă al copiilor cu DBP. Comparativ cu copii născuți prematur fără DBP. Scop. Studiul antecedentelor perinatale cu impact asupra sistemului pulmonar la copiii prematuri care au realizat DBP. Rezultate. Studiul a demonstrat, că vârsta de gestație la naștere a copiilor cu DBP este mai mică veridic (p

In a constantly evolving digital age, concern for health has taken a new form, generating new psychopathologies, including “orthorexia” and “cyberchondria”. Orthorexia involves an obsession with healthy eating, leading to restrictive dieting and social isolation. In contrast, cyberchondria is characterized by the obsessive search for medical information online and by anxiety about one’s own health. Although not officially recognized as disorders in current psychiatric diagnostic guidelines, these phenomena attract the attention of researchers and mental health professionals. Orthorexia can coexist with eating disorders and may require integrated assessment and treatment. Excessive health concern and social pressure are risk factors. On the other hand, cyberchondria can be associated with severe anxiety, requiring assessment and tailored treatment. The evolution of these disorders can go from seemingly harmless preoccupations to obsessions that affect the everyday life. The treatment, customized for each patient, involves psychological therapy, nutritional counseling, and sometimes drug interventions for anxiety or co-occurring symptoms. Appropriate therapeutic approaches and the support of a multidisciplinary team can contribute to the recovery and long-term health of those affected by orthorexia and cyberchondria [ABSTRACT FROM AUTHOR]

General anesthesia is the most complex form of anesthesia. The American Society of Anesthesiology defines general anesthesia as a drug-induced loss of consciousness during which patients are unresponsive to painful stimulation. Both in induction and in maintenance, hypnotics, opioids, muscle relaxants are used. Hypnosis is achieved by the administration of anesthetic agents, either intravenously or by inhalation, or in combination. The ASA (American Society of Anesthesiologists) classification is a simple way to describe the condition of the patient who will undergo a surgical intervention with anesthesia, the purpose of which is to evaluate the patient’s pre-anesthesia medical comorbidities. Despite the fact that general anesthesia is a safe way to ensure comfort during surgery, there may still be complications that must be recognized such as: anaphylaxis, respiratory and cardiovascular complications, hypothermia, awareness, nausea and vomiting in the postoperative period, ocular injuries and peripheral nerves lesions. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Copyright of Gândirea Militară Românească is the property of Romanian Armed Forces Defence Staff and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)

Acute pancreatitis (AP) is an acute inflammatory disease that must be taken into consideration in the differential diagnosis of abdominal pain in children, due to its unpredictable and in some cases severe evolution with systemic complications. The diagnosis is based on the clinical manifestations, laboratory tests and imaging modifications in children and adults, but the symptoms, evolution and prognosis often differ. In recent years, there has been an increasing interest in the identification of etiological factors associated with AP in children, given that they are different from those from the adult population. The main risk factors identified in acute pancreatitis in children are biliary tract pathology, pancreatic malformations, infections, systemic and metabolic diseases, drugs, traumatisms, genetic predisposition, and idiopathic. In an important percentage of children, more than one risk factor is present. The identification of the etiological factors is important for a complete diagnosis but also for the follow-up and management of these patients, given the fact that some of the risk factors are associated with increased severity and others with recurrences and even evolution to chronic pancreatitis. Although important progress has been made recently, more data on children are needed for a better understanding and management of acute pancreatitis. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Primele referințe la termenul de hipertensiune arterială ortostatică (HTAo), care semnifică elevarea valorilor tensionale, la trecerea din clinoîn ortostatism, datează de la începutul anilor 1940 [1]. Actualmente, nu există un consens, în ceea ce privivește termenul de hipertensiune arterială ortostatică, existînd foarte puține rapoarte și studii la acest subiect, în comparație cu hipotensiunea arterială ortostatică (HO), deși ambele patologii, se presupune că au la bază un mecanism fiziopatologic comun - disfuncția sistemului nervos autonom. Deoarece definiția de HTAo, diferă de la un studiu la altul, elaborarea unui consens a devenit problematică, iar recomandări specifice în ceea ce privește tratamentul HTAo nu au fost întocmite, deoarece dovezile referitor la tratamentul HTAo, sunt bazate exclusiv pe studii limitate nerandomizate. Scopul acestui articol este de a sistematiza datele din literatură care abordează definiția, stabilirea diagnosticului și a mecanismelor fiziopatologice a HTAo.

Introducere: Prevalența sindromului metabolic la copii este în creștere, în paralel cu tendințele crescânde ale ratelor de obezitate, acest fapt impune necesitatea unui diagnostic cât mai precoce al factorilor de risc prin utilizarea unor biomarkeri non-invazivi. Scopul studiului: Estimarea factorilor de risc care contribuie la instalarea sindromului metabolic la copii, precum și a unor particularități de diagnostic și tratament.Material și metode: Rezultatele sunt obținute din proiectul de cercetare cu titlul ,, Aspecte evolutive ale sindromului metabolic la copii sub tratament cu inhibitorii lipazei gastrointestinale ”, cu cifrul 20.80009.8007.33, din cadrul Programului de stat 2020-2023, realizat în laboratorului științific de cardiologie pediatrică a IMSP Institutul de Cardiologie, Republica Moldova.În studiu au fost incluși 43 de copii cu vârsta 10-18 ani (lot general al cercetării), cu diagnosticul de sindrom metabolic (SM), estimat în conformitate cu criteriile IDF 2007. Raportul de gen a fost: 24 (55,8%) băieți și 19 (44,2%) fete. Lotul martor la constituit 50 de copii (normotensivi și normoponderali), de vârstă similară (a câte 25 copii (50% în fiecare categorie de vârstă) 26 (52%) băieți și 24 (48%) fetițe), fără anamneză heredo-familială agravată pe patologii cardiovasculare, obezitate și diabet zaharat tip II. În funcție de tratamentul primit pe lângă tratamentul nonfarmacologic copiii s-au divizat în 3 loturi: lotul I au primit IECA (inhibitorii enzimei de conversie a angiotenzinei), lotul II inhibitorii lipazei gastrointestinale (orlip), lotul III ECA și inhibitorii lipazei gastro-intestinale (orlip). Factorii de risc au fost evaluați conform unui chestionar special elaborat. Adipokinele serice (leptina, adiponectina) și TNF-α s-au apreciat prin metoda imunoenzimatica ELISA, hs-PCR prin metoda latex-imunoturbidimetrie, iar insulina serică metoda imunochimică cu detecție prin electrochemiluminiscență (ECLIA). Protocolul studiului a fost aprobat de către Comisia de Etică Medicală (proces verbal nr.2 din 20 februarie 2020). Rezultate: Majoritatea copiilor au fost sedentari, au avut o alimentație defectuoasă, precum și o anamneză heredocolaterală agravată prin hipertensiune arterială și obezitate. De asemenea, în familiile acestor copii s-au întâlnit mai mule nocivități: stres cronic (părinți divorțați, conflicte cu părinții, colegii de școală, profesorii etc.), precum și expuși fumatului pasiv. Nivelul seric al leptinei (35,4±2,61 vs 7,9±0,23 ng/ml; p

Stroke, a critical neurological event, often leaves an indelible mark on a patient's life, demanding a comprehensive understanding of its multifaceted facets for effective management and prognosis. This study focuses on ischemic strokes, which account for a significant proportion of stroke cases. With the prevalence of strokes escalating globally, identifying robust prognostic markers becomes imperative for tailoring interventions and improving patient outcomes. Key risk factors, including advanced age, hypertension, and comorbid vascular conditions, play pivotal roles in shaping the trajectory of ischemic stroke outcomes. Recognizing the intricate interplay between these factors is vital for clinicians to devise targeted therapeutic strategies. Prognosis post-ischemic stroke remains a complex puzzle, with variables such as the severity of the infarct, associated complications, and the efficacy of medical interventions influencing the clinical course. This study conducted retrospectively on a cohort of 200 patients, delves into these nuances, shedding light on correlations and patterns that can refine our understanding of ischemic stroke prognosis. In unravelling the intricacies of these factors, this research aims to contribute valuable insights that can inform evidence-based clinical practices and enhance the overall management of ischemic stroke patients. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Intracranial saccular or berry aneurysms are abnormal blood vessel formations within the brain, responsible for the majority of nontraumatic subarachnoid hemorrhages (SAH). Advances in medical imaging have improved detection rates, though the prevalence of these aneurysms increases with age, particularly in women. Moreover, studies suggest a higher risk of de novo aneurysm formation in females and highlight the role of unstable blood pressure as a risk factor. Aneurysms are also associated with variations in estrogen levels and cardiometabolic risk factors, including hypertension, body mass index, and diabetes. Smoking is identified as a significant risk factor, with smoking-related vascular endothelial dysfunction contributing to aneurysm rupture. To illustrate the diagnostic and management challenges of intracranial aneurysms, a case report is presented. The case involves a 29-year-old female patient who initially presented with symptoms mimicking ischemic stroke. Subsequent evaluation revealed a right internal carotid artery aneurysm, cervical-lumbar discopathy, and thyroid pathology. The case highlights the importance of thorough assessment and consideration of atypical etiologies in patients with stroke-like symptoms. The study supports the proactive management of symptomatic aneurysms, as well as the role of embolization and direct arterial reconstruction in addressing aneurysms at risk of neurological complications and underscores the need for a comprehensive approach to their diagnosis and management, particularly in cases with atypical clinical presentations. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Copyright of Journal of Psychology / Revista de Psihologie is the property of Romanian Academy Publishing House / Editura Academiei Romane and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)

Introducere. Carcinoamele rinofaringiene au atât particularități clinice de diagnostic, de tratament, cât și epidemiologice, morfologice etc. Tumorile se dezvoltă din epiteliul erimatos, care sub influența diferitor factori se malignizează. Carcinomul rinofaringian are o frecvență relativ rară – 4% din patologia oncologică a organelor ORL și 1,0% din totalul tumorilor maligne. Prepondenent se atestă cancerul de tip adenocarcinom – 85%, tumori limfoide – 9%, sarcoame – cca 2% și altele. Scopul lucrării – Evidențierea particularităților clinice, de diagnostic și de tratament ale cancerelor rinofaringiene. Material și metode. Analiza surselor bibliografice tematice naționale și internaționale de specialtate și a fișelor de observație a bolnavilor cu cancer rinofaringian supuși tratamentelor specializate oncologice în instituții specializate timp de 5 ani. Concluzii. Carcinoamele rinofaringiene au particularități clinice, de diagnostic și de tratament. Importantă este evaluarea preclinică, confirmarea diagnosticului și determinarea primei metode a tratamentului – radioterapie, chimioterapie sau chirurgie.

Copyright of Journal of Psychology / Revista de Psihologie is the property of Romanian Academy Publishing House / Editura Academiei Romane and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)

Publicaţia de faţă, se axează pe analiza legislației naţionale privind răspunderea contravenţională în domeniul achizițiilor publice în vederea identificării deficiențelor normative, precum şi intervențiile necesare de îmbunătățire a reglementărilor din domeniul achizițiilor publice, în special răspunderea contravențională în acest domeniu. În prezent, mecanismul răspunderii contravenționale aferent sistemului achizițiilor publice în Republica Moldova este nefuncțional, fapt ce determină efectuarea unei cercetări prin prisma asigurării legalității și integrității. Se remarcă faptul că deficiențele normative și lipsa mecanismului de atragere la răspundere contravenţională în procesul de achiziție publică, reprezintă factori de risc ce duc la neaplicarea măsurilor de constrângere contravențională în achiziții publice și la generarea riscurilor de fraudă și corupție. Prezentul articol prezintă o analiză teoretică a noțiunilor și reglementărilor defectuoase ce vizează răspunderea contravențională în achiziții publice, precum și impactul acestora ce afectează sistemul achizițiilor publice național, inclusiv integritatea și interesul public.

Introduction: Chronic subdural hematoma is one of the most common and serious conditions associated with head trauma. It is often found in elderly, patients who are currently on anticoagulants or those who suffer from blood coagulation disorders. The modern imagistic methods and the innovative surgical treatments have contributed significantly to the understanding of the pathogenesis of hematoma and the achievement of some exceptional results; therefore, it can be said that chronic subdural hematoma is currently a benign disease, especially involving the elderly. Objective: The purpose of this paper is to identify the etiological and therapeutic peculiarities of the chronic subdural hematoma, from literature data. Methods: We select data from the literature and we included in this paper reviews, case reports and clinical studies. 30 articles were selected for the papers topic. Discussions: Understanding the pathophysiological mechanism of chronic subdural hematoma is imperative, for being able to apply optimal treatment and to reduce the recurrence rate. Surgical treatment is of choice and the operating technique is selected according to the patient’s particularities. Conclusions: Despite the fact that chronic subdural hematoma therapy has improved in recent years, in terms of continuous development of surgical techniques and diagnosis, the best option is still being considered and it is also aimed at decreasing recurrence, which significantly influences the prognosis. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Diabetes mellitus brings together several syndromes, all burdened by a high complexity and with the potential to generate vital impairment. The large number of complications result from the association of high blood glucose level with vascular damage, neuropathy, poor healing and overall increased atherosclerosis process. The clinical manifestation of these complications involves a wide range of manifestations from simple lesions to complex pathology, many of them requiring surgical treatment. Surgical implications of diabetes mellitus include diabetic foot syndrome, soft tissue infections, renal impairment and abdominal pathology. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Hemoragia subarahnoidiană (HSA) reprezintă de la 2% până la 7% din accidentele vasculare cerebrale. În 85% HSAeste cauzată de o ruptură anevr ismală, 10% dintre HSA sunt non-anevrismale, non-traumatice, iar 5% se datorează altorcauze vasculare. Factorii de risc cu o rezonanță majoră sunt hipertensiunea arterială și fumatul. Scopul studiului a fost în a determina factorii de risc, evoluția clinică și pronosticul pacienților cu HSA non-anevrismală, non-traumatică. Metode: În perioada decembrie 2019 - martie 2021 au fost selectați 23 pacienți, spitalizați în Institutul de Neurologieși Neurochirugie “Diomid Gherman”. Diagnosticul a fost confirmat prin CT cerebral, Angio-CT și IRM cerebral, iar pentru evaluarea clinică și a pronosticului au fost utilizate scalele Hunt-Hess, WFNS, mFisher, mRankin. Rezultate: Vârsta medie a pacienților incluși în cercetare este de 59,85 ani. Factorii de risc identificați au fost:HTA–20, fumatul–3, DZ–2, obezitatea–3, dislipidemia-2, COVID-19–2, boli autoimune–2. Pronosticul relevat conformscalelor (scorul mediu) a fost: Hunt-Hess grad 2 (2,39), WFNS grad 1-2 (1,78), mFisher grad 1-2 (1,82), mRankin scor1-2 (1,73), 5 pacienți – au dezvoltat vasospasm, 2 pacienți – au decedat. Concluzii: HSA non-anevrismală și non-traumatică, a avut o distribuție egală pe sexe, s-a dezvoltat la adultul de vârstă medie, cel mai frecvent factor de risc fiind hipertensiunea arterială. Comparativ cu femeile, barbații cu HSA spontanăau prezentat o asociere din mai multi factori de risc, rate mai mici de complicații și prognostic mai favorabil.

Articolul prezintă date indicând că în prezent una dintre problemele clinice importante este recidiva tuberculozei (TB)pulmonare la persoanele din grupurile cu risc medical și social. Se relevă frecvența principalilor predictori și determinanțimedico-sociali care au cea mai mare influență asupra situației epidemice în tuberculoză. Și, de asemenea, s-a determinatrolul lor în dezvoltarea, cursul și rezultatele recidivelor.S-a constatat, că caracteristicile identificateale ale recidivelor tuberculozei pulmonare la persoanele cu statut socialdiferit, inclusiv categoriile de populație dezadaptate social, indică necesitatea unor măsuri diferențiate pentru depistareași prevenirea în timp util a acestora. Sunt descrise un plan de acțiuni și o serie de activități axate pe nevoile oamenilor,asigurarea optimizării acordării de îngrijiri antituberculoase și protecție socială a acestor categorii de pacienți.

Depression is a common mental health disorder that affects individuals of all ages, including the elderly population. This article aims to provide a comprehensive review of depression in the elderly, exploring its prevalence, risk factors, clinical manifestations and management strategies. By synthesizing the current literature and empirical studies, this review highlights the importance of identifying and addressing depression in the elderly, as well as the need for tailored interventions and support systems. The findings underscore the significance of a multidimensional approach involving healthcare professionals, caregivers and society at large to effectively combat depression in the elderly population. Effective management strategies are essential for improving outcomes in elderly individuals with depression. Collaborative care models and a multidisciplinary approach have gained recognition as effective strategies for addressing depression in the elderly. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Conform datelor literaturii prevalența accidentelor cerebrale în circulația posterioară reprezintă 20 30% din toate AVC-urile ischemice. Reprezintă un sindrom clinic asociat cu ischemie la nivelul teritoriului cerebral vascularizat de sistemul vertebrobazilar. Cele mai frecvente etiologii includ: ateroscleroza intrinsecă, cardioembolismul, dolicoectazia vertebro bazilară și disecția arterei cervicale spontană sau posttraumatică, sindromul de furt subclavicular, arterita cu celule gigante, boala Fabry.Scopul cercetării evaluarea și analiza particularităților clinico demografice la pacienții cu accident vascular cerebral în circulația posterioară în cadrul unei cohorte instituționale. Materiale și metode: A fost realizat un studiu retrospectiv de cohortă. Au fost analizate fișele medicale ale pacienților internați cu diagnosticul de accident vascular ischemic (coduri I64, I633) din cadrul registrului electronic instituțional de date al Institutului de Neurologie și Neurochirurgie din octombrie 2017 până în februarie 2022. Au fost selectați 367 pacienții care au prezentat accidente vasculare în teritoriul de vascularizare posterior. Rezultate: Vârsta medie 66.8±10.6 ani, bărbați - 62%, femei - 38%, durata medie de spitalizare 10.3±5.0 zile pat. Din totalul pacienților incluși în studiu 71.4% au fost diagnosticați cu AVC primar și 28.6% recurent. Factorii de risc identificați au fost: HTA - 96.4%, DZ 35.4%, tulburări de ritm cardiac - 34.1%, boala ischemică coronariană - 27.8%, ateroscleroza vaselor magistrale 59.9%, dislipidemie 27.2%, obezitate 18.5%, anamnestic evenimente cerebro-vasculare 24.5%, fumat 6.5%, anamnestic eredocolateral de patologii cerebrovasculare 3.8%. Comorbidități au fost: infecție 10.6%, cancer 3.3%, reumatism 1.6%. Sonodopplerografia vaselor extracraniene şi intracraniene au depistat ateroscleroză stenozantă a vaselor magistrale 60.5%, ocluzie 4.4%, hipoplazia a. vertebrale 13.1%. Imagistica cerebrală: ischemie 77.4%, leucoaraioză 55%, plăci ateromatoase la nivelul sifoanele carotidiene 34.6%, atrofie cerebrală19.9%, focare vechi 17.4% cazuri.Concluzii: Acest studiu descrie spectrul factorilor de risc, caracteristicile clinice și demografice ale pacienților cu accident vascular cerebral ischemic în circulația posterioară extrași din cohorta instituțională.

Rezumat.Embolia pulmonară reprezintă o cauză majoră de mortalitate a pacienților care au suportat accident vascular cerebral și până la 50 % din decesele precoce ale pacienților spitalizați. Tabloul clinic nespecific determină erori de diagnostic și limitarea severă a inițierii tratamentului în timp util.Scopul studiului a fost analiza cazurilor ratate de embolie pulmonară la pacienții tratați cu accident vascular cerebral în cadrul cohortei instituționale prin analiza rezultatelor examinărilor morfopatologice. Materiale și metode. Studiu retrospectiv. A fost studiată Tromboembolia pulmonară ca cauză majoră de deces la pacienții cu accident vascular cerebral, internați în Institutul de Neurologie și Neurochirurgie Diomid în perioada 2017-2020. În studiu au fost incluși 13 pacienți cu diagnosticul confirmat morfopatologic. Rezultate. Studiul a cuprins 5 bărbați (38.5%) și 8 femei (61.5%) cu vârsta medie 65±5.2 ani. La toți pacienții diagnosticul de AVC a fost confirmat prin CT: accident vascular cerebral ischemic a fost stabilit la 6 pacienți (46.8%), AVC hemoragic la 4 pacienți (30.1 % ), dintre care 1 pacient a fost operat (7.7%), AVC cu transformare hemoragică la 3 pacienți (23.1%). Pentru 11 pacienți (84.6%) AVC a fost primar, iar pentru 2 pacienți (15.4%) repetat. Factorii de risc au fost hipertensiunea arterială - 12 pacienți (92.3%), la 8 pacienți (61.5%) obezitatea gradul II-IV, diabetul zaharat -5 pacienți (38.5%), fibrilația atrială la 5 pacienți (38.5%), 1 pacient (7.7%) cu tromboza în alte zone. Diagnosticul morfopatologic a stabilit ca embolia pulmonară a fost cauza de deces în toate cazurile, însă doar 2 (15.4%) pacienți au prezentat simptome specifice. Concluzie. Pacienții cu accident vascular cerebral prezintă un risc crescut de embolie pulmonară din cauza repausului la pat, paraliziei membrelor și factorilor de risc predispozanți, însă doar un mic număr de pacienți sunt diagnosticați în timp util, de aceea este important conștientizarea gravității problemei de către clinician și stabilirea protocoalelor stricte de profilaxie și tratament.

Accidentul vascular cerebral (AVC) la tineri este considerat a fi un eveniment mai puțin frecvent în comparație cu vârstnicii, deși, în ultimele decenii s-a înregistrat o tendință negativă și un debut mai precoce al AVC. Atacul cerebral la tineri reprezintă o problemă actuală de sănătate publică care necesită fortificarea intervenției de prevenire, diagnosticare precoce și management. Scopul prezentei cercetări este de a investiga caracteristicile clinice, factorii de risc și alți manifestări paraclinice la populația tânără care a dezvoltat AVC. Materiale și metode. O analiză multidirecțională a pacienților internați în Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman” care a inclus persoanele cu vârsta cuprinsă între 18-49 de ani cu diagnostic clinic confirmat de AVC în perioada anilor 2019-2021. Profilurile clinic, paraclinice și sociale ale pacienților au fost analizate cu ajutorul SPSS prin aplicarea statisticii descriptive. Rezultate: AVC primar a reprezentat 67,6% din grupul analizat, majoritatea fiind ischemice, la nivelul arterei cerebrale medii. Factorii de risc care au fost similari cu populația vârstnică, înregistrându-se disfuncții ale ritmului cardiac în 83%, hipertensiunea arterială în 73,2%, obezitatea în 19,6% și diabet zaharat în 14%. Este de remarcat faptul că mai puțin de jumătate dintre pacienți au luat tratament pentru controlul factorilor de risc. Caracteristicile clinice sunt dominate de deficitele motorii – 69,6%, tulburările de vorbire – 35,7%, iar manifestările mai puțin frecvente includ alterarea stării de conștiență sau convulsii. Tomografia computerizată a fost utilizată la majoritatea pacienților (87,5 %) completată suplimentar de rezonanță magnetică în 36,7% și Doppler în 78,8 % pentru a susține și clarifica diagnosticul. Există o serie largă de comorbidități care includ tulburări hematologice, cancer, infecții și tulburări valvulare, reumatism care au contribuit la dezvoltarea accidentului vascular cerebral la adulții tineri. Concluzie: În timp ce în majoritatea cazurilor de AVC la tineri are caracteristici similare cu cele clasice (la vârstnici), există unele tendințe specifice care ar trebui evaluate în timpul managementului acestui grup de vârstă. Profilaxia factorilor de risc este esențială pentru toate grupurile de pacienți cu AVC. Algoritmi specifici de diagnostic și tratament ar ajuta clinicienii să îmbunătățească rezultatele legate de AVC la adulții tineri.

Obiective. Asistența medicală prespitalicească reprezintă o componentă esențială a acoperirii universale a sănătății, fiind punctul principal de acces la sistemul de sănătate. Scopul prezentei lucrări constă în evaluarea condiţiilor de muncă și impactul acestora asupra stării de sănătate a lucrătorilor medicali din serviciul de asistență medicală urgentă prespitalicească, din Republica Moldova. Materiale și metode. A fost efectuat un studiu transversal prin utilizarea sondajului care presupune evaluarea condițiilor de muncă şi a stării de sănătate a lucrătorilor medicali din serviciul de asistență medicală urgentă prespitalicească. În studiu au fost incluși medici și asistenți medicali, din mediul de trai urban sau rural, indiferent de sex, naționalitate, apartenență etnică sau religie. Rezultate. În studiu au participat 260 de lucrători medicali, dintre care 7 au atribuit condițiile de muncă la nefavorabile și periculoase pentru sănătate, 193 respondenți au indicat riscul foarte ridicat de îmbolnăvire profesională. Circa 230 de participanți la chestionare au indicat prezența contactului profesional cu substanțe chimice (dezinfectanți, medicamente, gaze de eșapament, etc.), factorii fizici (zgomot, vibrație, temperaturi extreme) și biologici (virusuri, bacterii, fungi) la locul de muncă. De asemenea, 91 lucrători medicali suferă de maladii cronice (gastrita cronica, pancreatita, ulcer, hipertensiune arterială, bronșită, sinuzită cronică, alergie, etc.), iar 55 chestionați au suferit traumatisme la locul de muncă, în timpul utilizării aparatajului, inventarului, trasportului, etc., dintre care 10 cazuri au fost raportate în decursul ultimelor 12 luni. Concluzii. Serviciile medicale de urgență prespitalicească reprezintă o parte critică a asistenței medicale, care sunt supuse multor amenințări la adresa siguranței, fapt care determină necesitatea perfecționării politicilor de stat, îmbunătățirii condițiilor de muncă și asigurării statutului social înalt al lucrătorilor medicali în Republica Moldova.

Introduction: Pneumocystis jirovecii is a fungal pathogen that causes a serious infection called Pneumocystis pneumonia - abbreviated PCP - in people with an immunosuppression condition (e.g.: HIV infection, cancer, organ transplant, inflammatory or autoimmune diseases, treatment with immunosuppressants like corticosteroids), with a high mortality rate. Methods: We searched the PubMed database for publications describing risk factors responsible for the occurrence of Pneumocystis pneumonia, without restrictions of country or English language. The following search terms were used: (("Pneumocystis"[Mesh]) AND "Pneumonia, Pneumocystis"[Mesh]) AND "Risk Factors"[Mesh], for a period of six years, between 2017 and 2022. Data on the type of study and clinical characteristics of the infection caused by Pneumocystis jirovecii in immunodepressed and immunocompetent patients have been extracted. We identified 41 articles, of which 11 have been considered as relevant and are the basis of the present analysis according to our inclusion criteria. Conclusions: The review of the literature to this end shows that patients who have been exposed to the risk factors such as: advanced age with a preponderance in men, nosocomial transmission via human contamination, those with an immunocompromised immune system due to the deficiency of Mannose-binding lectin (MBL) expression and end-stage renal disease disease (ESRD) who do CCRTx, concurrent chemoradiotherapy or RTx, radiotherapy and are treated with immunosuppressive drugs such as: prednisolone (PSL), calcineurin inhibitor, tumor necrosis factor anti-TNF-a, thioprine, mycophenolate mofetil (MMF) and rituximab there is suspicion to developing Pneumocystis pneumonia, should be carefully diagnosed and managed through an appropriate early prophylaxis. In conclusion, in our opinion more deep studies are necessary in this regard. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Context: Insomnia has a high prevalence in cancer patients and affects negatively the physical and mental functioning of this category of patients. Objectives: The main purpose of this paper is to assess the prevalence of sleep disorders and their impact on quality of life in cancer patients, in an oncology department from south-eastern (SE) Romania. Methods: The present study is a cross-sectional, observational study including histopathological verified cancer patients from a single centre. Participants were asked to complete The Pittsburgh Sleep Quality Questionnaire, Insomnia Severity Index, Epworth Sleepiness Scale and the EORTC C-30 questionnaire. Personal, clinical and laboratory data were also collected. Results: Between February-June 2020, 43 questionnaires were completed and analysed. Poor quality sleep, estimated by the score of the PSQI, was observed in 27 (62,79%) of the participants. A statistically significant, negative correlation between global health status and both sleep quality (p=0.002) and insomnia severity index (p=,000) was obtained. Considering risk factors, lack of professional activity (p=0,014) and personal history of insomnia (p=0,02) had statistical significance. As a marker of inflammation, LDH value was in direct correlation with sleep quality. Conclusions: Poor sleep quality is a problem in cancer patients, as we determined a high prevalence rate of insomnia at more than 60%. Knowledge of the 'epidemiology' of sleep disorders among cancer patients helps in the development of guidelines in this co-pathology. Sleep knowledge in people with cancer involves teamwork between patients, doctors, nurses and researchers. Key Message: This cross sectional study investigates the prevalence of sleep quality in cancer patients. It also tries to identify risk factors and to assess the impact of sleep impairment on the quality of life. The results indicate that poor sleep quality is a prevalent problem in cancer patients, with major impact on quality of life. History of insomnia and lack of professional activity seem to possess a significant risk in developing sleep problems. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Tromboembolismul venos (TEV) este o complicaţie frecventă a pacienţilor cu cancer, care influienţează evoluţia clinică a maladiei, creşte mortalitatea, reduce calitatea vieţii, interferează cu tratamentul specific. Riscul TEV asociat cancerului este determinat de o serie de factori, care au stat la baza elaborarilor scorurilor de risc. Stabilirea indicaţiilor pentru tromboprofilaxie (TP) şi selectarea pacienţilor oncologici cu risc înalt de TEV cu un raport beneficiu-risc de TP cît mai înalt rămîne o problemă în cercetare. Acest articol face parte din revista literaturii din cadrul proiectului de stat cu cifrul 20.80009.8007.28

Pacienții cu maladii psihice și tulburările mentale și comportamentale au un risc sporit de îmbolnăvire de tuberculoză.Scopul studiului a constat în identificarea particularităţilor și a factorilor de risc de îmbolnăvire de tuberculoză la paciențiicu tulburări mentale şi de comportament. Material şi metodologie: a fost realizat un studiu de tip selectiv, descriptiv, analiticşi retrospectiv în care au fost incluși 71 bolnavi de tuberculoză diagnosticați cu tulburări mentale şi de comportament înregistrați în perioada 2015-2019. Rezultate studiului au stabilit că particularitățile pacienților au constituit sexul masculin (58(81,7%) cazuri), vîrsta între 35 și 64 de ani (48 (67,9%) cazuri). Factorii de risc de îmbolnăvire de tuberculoza au constituitstatutul socio-economic redus (67 (85,9%) cazuri), condițiile paupere de trai – 58 (81,7%) cazuri, contactul tuberculos – 12(16,9%) și patologiile asociate, inclusiv infecția HIV – 11 (15,5%) cazuri. Deși localizarea pulmonară a predominat la 61(85,9%) cazuri, confirmarea microbiologică s-a stabilit doar la 12 (16,9%) cazuri. Succesul terapeutic s-a constatat doar la37 (52,1%) cazuri și decesul a survenit la 20 (28,1%). Concluzionăm, că managementul standardizat al pacienților cu tulbuări mentale și comportament constituie o provocare pentru finalizarea cu succes a tratamentului antituberculos a majorităţiicovîrşitoare a cazurilor, iar individualizarea conform necesităților pacientului va îmbunătăți rezultatul terapeutic.

Copyright of Romanian Journal of Family Medicine / Revista Română de Medicina Familiei is the property of Media DOM Express and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)

Copyright of Gândirea Militară Românească is the property of Romanian Armed Forces Defence Staff and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)

Copyright of EMERG: Energy. Environment. Efficiency. Resources. Globalization is the property of Romanian National Committee of World Energy Council and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)

Obiective. Controlul tuberculozei reprezintă o prioritate a sistemului de sănătate a Republicii Moldova, iar Programul Național de Control al Tuberculozei a inclus obiectivele strategiei „End TB”. Scopul studiului a fost evaluarea impactului factorilor de risc asupra incidenței tuberculozei în municipiul Chișinău. Material și metode. A fost realizat un studiu retrospectiv, descriptiv, care a evaluat particularitățile a 380 pacienți, cazuri noi de tuberculoză, diagnosticați în perioada anului 2020, în municipiul Chișinău. Rezultate. Din grupul factorilor socio-economici a predominat vulnerabilitatea socială la două treimi din pacienți și nivelul foarte redus de educație școlară la fiecare al zecelea. Din factorii de risc epidemiologici au predominat pacienții dificil de accesat (persoanele fără loc de trai și persoanele migrante), cât și contacții cu bolnavi de tuberculoză. Din categoria factorilor medico-biologici au predominat pacienții co-infectați HIV și cu deprinderi nocive (alcoolism și narcomanie). Pozitivi la examenele microbiologice au fost fiecare al cincilea, cu destrucții parenchimatoase în ambii plămâni fiecare al doilea și cu ambii plămâni afectați fiecare al treilea. Tratamentul a fost administrat standardizat, etapizat, pentru tipul de caz nou și s-a soldat cu succes terapeutic în 71,1%, cu deces la 12,1% cazuri, iar pierderea din supraveghere sau eșecul terapeutic la 10,8% din cazuri. Concluzii. Au demonstrat impactul asupra incidenței tuberculozei în municipiul Chișinău factorii de risc socio-economici, grupurile pacienților dificil de accesat, prezența deprinderilor nocive, care s-au reflectat asupra ponderii înalte a formelor destructive și rezultatului terapeutic suboptimal. Se recomandă: a fortifica depistarea activă, luând în considerație structura grupurilor cu risc sporit de îmbolnăvire ce predomină în municipiul Chișinău; a utiliza pe larg metodele centrate pe pacient și implementarea tehnologiilor videoasistate pentru asigurarea nivelului înalt al complianței terapeutice.

Malignant melanoma, although relatively uncommon compared to other skin cancers, is responsible for most fatalities from skin cancer. Although this disease does not necessarily impress by incidence, it makes special medical problems for both affected patients and clinicians who have to deal with a disease with an often dramatic evolution for which until now they didn’t have sufficient effective therapeutic resources. Uveal melanoma is the most common adult eye cancer, with an incidence 10-20 times lower than that of cutaneous melanoma and with a peak incidence around the age of 50-60 years old. The causes of its onset are incompletely elucidated so far. This article aims at presenting in a succession dictated by the steps that the medical team (ophthalmologist, oncologist, pathologist etc.) goes through from diagnosis to the most innovative treatment, along with the latest data related to uveal melanoma. Thus, the incidence data, the risk factors, the screening and the clinical aspects associated with the malignant transformations in this location are presented. The article also presents the latest protocols on clinical and paraclinical investigations, as well as recent data from the literature on the latest and most effective therapies. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

A fost efectuată analiza impactului factorilor de risc asupra dezvoltării și evoluției BCV în Republica Moldova comparativ cu țările membre ale Societății Europe de Cardiologie care se împart conform statutului de venituri, Moldova fiind clasată ca țară cu venituri mai mici de medii. Analiza a fost efectuată conform Atlas of Cardiology în baza datelor WHO Global Health Observator. Mortalitatea prin afecțiuni cardiovasculare în Republica Moldova este înaltă constant, aproximativ 57-58% în ultimii ani, unul dintre cei mai temuți factori de risc a bolilor cardiovasculare fiind hipertensiunea arteriala crescută, cu o prevalență standardizată de vârstă foarte înaltă >30. Au fost stabilite progrese pozitive în evoluția unor factori de risc. Astfel, Republica Moldova ocupă o poziție avantajoasă față de alte țări membre a SEC după valorile medii mici ale prevalenței hipercolesterolemiei la bărbați şi la femei. Prevalența diabetului zaharat în R Moldova este mică

Recently, psychiatric pathology has become more common among adolescents and young adults. The transition from adolescent to adult is a difficult period with multiple transformations in academic, social and emotional levels. Depression, suicidal ideation but also suicide among adolescents and young adults are a much more common pathology than expected, therefore it is necessary to know the risk factors in order to prevent autolytic attempts among young people. Objective. The identification of risk factors involved in suicide in patients aged 18-25 years old. Materials and method. The study is a retrospective analysis of the data from the files of the patients admitted to the Psychiatric Clinic II, Mureș County Clinical Hospital, diagnosed with depressive pathology. The sample was divided into two groups, depending on the existence of an autolytic attempt at admission or in personal history. Results. The statistical interpretation of the data highlighted statistically significant differences between the risk factors that may favor autolytic attempts. The risk factors identified by us are: depressive pathology with a severe intensity (p=0.02), subjects who live in rural areas (p=0.04), subjects who have a deficient support network (p=0.015) and multiple intrafamily conflicts (p=0.000051), but also borderline personality traits (p=0.04). Conclusions. There are many associations between multiple risk factors and autolytic attempts. By knowing these risk factors, multiple ways can be developed to achieve the prevention of suicide, especially by educating the population about the signs and symptoms of depression. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Infective endocarditis (IE) is associated with high mortality if left untreated and is associated with many complications such as: septic emboli, abscesses, valvular rupture or congestive heart failure. We present below the case of a 69-year-old male who presented to the emergency room for exertional dyspnea, malaise and fatigue, symptoms that started for several months with progressive worsening. The cardiac examination highlighted a systolic murmur in the mitral area in concordance with the echocardiographic findings that revealed severe mitral regurgitation along with a degenerative-myxomatous appearance of the mitral valve, suggestive for Barlow's disease, as well as a hyperechogenic mass on the mitral valve. Empirical therapy was initiated intravenously with vancomycin and gentamicin after three blood cultures were harvested. The blood cultures were positive for Staphylococcus (S.) epidermidis and given the antibiogram's susceptibility to vancomycin and daptomycin, the treatment was subsequently continued only with vancomycin. Albeit coagulase negative staphylococci such as S. epidermidis are usually found at patients with risk factors: valvular prostheses, implantable devices, hemodialysis or intravascular catheters, in our case the patient had no such risk factors, but instead developed IE on a native, degenerated valve. The patient was referred to the cardiovascular surgeon and subsequently, a prosthetic, bidisc mitral valve was implanted along with tricuspid annuloplasty. The recovery was uneventful and at 6 months of follow-up the patient was asymptomatic with no complications. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Hipertensiunea arterială (HTA) esențială – o patologie multifactorială, își poate avea rădăcinile în copilărie. Unii din factorii de risc pot fi prezenți încă din perioada intrauterină, alţii apar în copilărie şi evoluează astfel încât se menţin pe tot parcursul vieţii. Prin urmare, perioada copilăriei este ținta de acțiune a factorilor de risc ai HTA. Totodată, cercetările din ultimul deceniu sunt axate pe identificarea factorilor noi de risc, care să identifice HTA la etape preclinice, pentru inițierea precoce a măsurilor de profilaxie. În acest articol sunt analizate actualizările literaturii de specialitate asupra factorilor de risc tradiționali ai HTA esențiale la copii, precum și rolul hipovitaminozei D și hiperhomocisteinemiei în abordarea copilului hipertensiv

Esenţa specialităţii de medicină de familie rămâne posibilitatea de a monitoriza starea de sănătate a întregii familii; de la gravidă la copil, de la tânăr la senior, de la starea de sănătate la starea de boală, de la intervenţii de tip preventiv la cele terapeutice. Medicul de familie (MF) are în îngrijire două sau chiar trei generaţii ale aceleiaşi familii, vine în contact cu fiecare membru din familie, pe parcursul multor ani de practică medicală. Monitorizarea clinică va permite întocmirea unei „hărţi a factorilor de risc“ (HFR), bazată pe patologia familiei de origine. Analizând HFR şi factorii de risc majori identificaţi care acţionează în interiorul familiei, MF poate genera un model predictiv intrafamilial (MPI). MF are posibilitatea aplicării unor intervenţii educative personalizate eficiente, adresate întregii familii. Acest tip de intervenţie aplicat în copilăria timpurie poate încetini sau întârzia apariţia şi evoluţia bolilor cronice grave. În esenţă, MPI reprezintă un mecanism de intervenţie preventivă precoce în controlul apariţiei bolilor cronice majore la viitorii adulţi.

Basal cell carcinoma (BCC) is the most common form of skin cancer, originating from the basal cells of the epidermis and skin appendages. Tumors have a slow evolution, reduced malignancy, rare metastasis, but there are also extremely recurrent forms. The main symptom of basal cell carcinoma is the slow onset of an incurable tumor, usually painless, that bleeds after trauma. BCC should be considered in any patient with a skin lesion on sun-exposed areas, which does not heal in 3-4 weeks and has a slow evolution, especially if it has a central ulceration. Patients with a history of treated BCC have an increased risk of developing a new skin tumor. The treatment of choice is surgical excision, in inoperable or recurrent cases radiotherapy being used. The prognosis is usually excellent if the lesion is removed completely; its progression is associated with significant morbidity. It rarely produces regional or distant metastases, except for the meta-typical form. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

We conducted this observational prospective study in order to establish to what extent do the clinical and paraclinical characteristics of the patient and the factors that determine infertility also negatively influence pregnancy rate (PR) per embryotransfer. We included 79 women who underwent 145 embryotransfers and we analyzed the positive β-hCG test result. We identified that the following parameters are not statistically significantly correlated to the failure rate: smoking (p=0.7230, OR=1.23), drug use (p=0.7850, OR=1.38), BMI (p=0.4210, OR=1.04), history of infertility, family illness (p=0.3212, OR=1.64), history of miscarriages (p=0.4438, OR=0.61) or abortions (p=0.9842, OR=0.99), previous ectopic pregnancy (p=0.6880, OR=1.30), dyspareunia (p=0.5400, OR=1.43), dysmenorrhea (p=0.4232, OR=0.65), endometriosis (p=0.1150, OR=2.43), impermeable fallopian tubes (p=0.1676, OR=2.11). AMH is not an independent risk factor for pregnancy failure either (p=0.1690, OR=0.79). Age and menarche are risk factors. Age predisposes to a 3.30 times higher failure rate to obtain a pregnancy (calculated cutoff: 34 years old; p=0.0210; OR=3.30). A patient who had menarche before 13 years old (calculated cutoff) has a four times higher risk of failure to obtain a biochemical pregnancy (p=0.0126, OR=3.91). As a conclusion, after reaching the embryo transfer point, the clinical and paraclinical characteristics of the patient are not independent negative factors on PR, except for patient's age and menarche time. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

COVID-19 epidemic caused by an influenza-like virus strain (SARS-CoV-2) invaded the world. The World Health Organization (WHO) announced this infection outbreak as a global pandemic on 11 March 2020. From one day to another the number of new cases is growing and also the number of deaths. This infection emerged earlier in Wuhan City and rapidly spread throughout China and around the world since December 2019. Another silent pandemic disease spreading mainly in industrialized countries is obesity. The best example is US were about 34% of the Americans are obese. In actual context, it can be said there is a coalition of 2 pandemics. In Romania, obesity and overweight prevalence assessed by Predatorr study is at a high level: 34,7% overweight and 31,9% obesity. Systemic inflammation in obesity is the central mechanism leading to lung function decline. There are two main questions a) is obese more sensible to viral infection or b) potentially more contagiousș The answer is positive to both. Recent WOF official position stated that obesity is a risk factor for developing severe forms of COVID-19. Donna Ryan's message, as president of World Obesity Federation WOF,US emphasized at the beginning of April the risk for severe complications for persons with obesity who contracted the infection with SARS-CoV-2. Nutritional support in COVID-19 should prefer oral feeding, whenever is possible. A special attention should be dedicated to a healthy microbiome and intestinal immunity. Energy intake should be 25-30 kcal/body weight, with 1.2-2g/kg proteins. Enteral nutrition will be recommended in severe cases. Evidence is supporting the recommendation that for people at risk of developing COVID-19 to consider for few weeks a dosage of 10000UI/day of vitD3, than a maintainance dose of 5000 UI/day. The target must be to stabilize a level of 40-60 ng/ml for 25(OH) D concentration. Pulmonary rehabilitation, smoking cessation, included in a healthy lifestyle will be further steps after patients recovery from this infection. Facing this pandemic coalition, our messages should be stronger in stimulating prevention of obesity. Since more than a half of Romanian population is already overweight or obese, healthy lifestyle should become a daily prescription, not just a luxury recommendation. Daily, right messages from doctors acting like role models, in a partnership between general practitioner and other specialties like diabetologists, pneumologists, cardiologists, nutritionists will be efficient weapons against this cruel coalition: Obesity and COVID 19. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Suicide prevention is an ongoing concern of public health policies, and a pressing requirement both in regular times, and especially during exceptional social contexts. Suicide prevention becomes a challenge and requires a special focus during the management of the COVID-19 pandemic. In the context of overall uncertainty and insecurity, preserving mental health and implementing suicide prevention strategies are valid and confirmed concerns. The role of media in triggering or precipitating suicide risk has been repeatedly outlined. The current article succinctly reviews the protective role of media and the risk factors for suicide which mass media can influence, to the benefit or detriment of persons at risk for suicide. Starting from the most widely known cases of suicide contagion in fiction or printed press, from Goethe to the Vienna case, this article outlines landmarks for mental health promotion and suicide prevention, myths concerning suicide, and the recommendations of World Health Organization for media reporting of suicide. Fact checking, abandoning sensationalistic and dramatic styles of reporting, providing contact information for available help and accurate information for readers are some of the listed recommendations. The current article emphasizes the preventive role of a responsible approach to information and accurate reporting in the media, especially in the context of the COVID-19 pandemic. [ABSTRACT FROM AUTHOR]