Rolul alimentaţiei prin PEG la pacienţii laringectomizaţi în profilaxia fistulelor faringiene.

introducere. Complicaţia cea mai redutabilă în cadrul evoluţiei postoperatorii a pacientului laringectomizat este reprezentată de dezvoltarea unei fistule faringo-cutanate, evident exceptând scenariul recidivei tumorale. Povara dezvoltării unei astfel de fistule este dublă: a pacientului prin faptul că nu se mai poate alimenta corespunzător şi îi scade calitatea vieţii, dar şi a sistemului medical prin faptul că pacientul nu îşi mai poate continuă programul de tratament oncologic, anulând eforturile deja depuse în vederea vindecării lui şi solicitând resurse materiale suplimentare până la rezoluţia fistulei. Material şi metodă. Am implementat activ utilizarea gastrostomei endoscopice p'ercutanate (PEG) ca modalitate de alimentare postoperatorie a pacienţilor laringectomizaţi în plus faţă de metodele deja utilizate în examenul clinic (sonda nazogastrică şi gastrostoma clasică). Pentru a putea oferi pacienţilor opţiunea utilizării preoperatorii a PEG sunt necesare colaborarea directă cu o secţie de chirurgie generală şi un serviciu de endoscopie digestivă cu personal experimentat şi supraspecializat. Rezultate şi concluzii. Utilizarea PEG a prevenit activ prelungirea duratei de spitalizare a pacienţilor, a prevenit apariţia fistulelor faringo-cutanate prin excluderea sondei nazogastrice cu efect iritativ la nivelul anastomozei faringo-esofagiene. Montarea preoperatorie a PEG s-a dovedit cost-eficientă prin faptul că a prevenit apelarea la resortul chirurgiei generale în vederea efectuării unei gastrostome clasice. Gradul de fistulizare în cadrul sublotului de pacienţi ce a beneficiat de sondă nazogastrică a fost de 19,46%, pe când în cazul sublotului de pacienţi ce a beneficiat de PEG s-a dovedit a fi mult mai mică, de 7,40%. [ABSTRACT FROM AUTHOR]