Search

The aim of the study is to analyse and discuss the main mucosal, dental and cutaneous manifestations in the oral area associated with anorexia in adolescent patients, in order to raise awareness among healthcare providers and caregivers about the specific oral health challenges faced by this population and to highlight the need for early intervention and tailored dental care strategies. Methods: We performed a systematic search on the PubMed and Embase databases from their inception to March 2024 using specific key-words: [“anorexia”] AND [“adolescent” OR “paediatric” OR “children”] AND [“oral manifestations” OR “oral lesion” OR “oral complication” OR “oral disorder” OR “oral mucosa” OR “oral mucosal disease” OR “teeth”]. Results: Oral manifestations in adolescents with anorexia include mucosal, dental, periodontal and gingival tissues manifestations, as well as salivary glands alterations. These manifestations are indicative of nutritional deficiencies and poor oral hygiene practices commonly seen in individuals with anorexia. Conclusions: Adolescents with anorexia nervosa often experience a wide range of oral health complications. Regular dental check-ups and proper nutrition are essential in managing oral health issues in this population. Collaboration between healthcare professionals, such as dentists, nutritionists, and mental health specialists, is crucial in providing comprehensive care for these cases.

The oral microbiome, a diverse assembly of over 700 species, significantly influences human health, developing early in life and shaped by factors such as delivery mode and diet. This study explores the intricate interplay between the oral and gut microbiota, focusing on its relevance in pediatric inflammatory bowel disease (IBD). Notably, the research reveals distinct dysbiosis within the oral microbiome of children affected by IBD, suggesting these microbial changes as potential diagnostic markers. The study also investigates shifts in the oral microbiota before and after the initiation of IBD treatment. This multifaceted perspective underscores the relevance of oral health in the broader landscape of pediatric IBD management.

Ingestion of cylindrical batteries is a rare condition in children. There are no clear guidelines regarding the appropriate management of this condition. We present 2 such cases; one patient required endoscopic removal of the battery, while in the other one the battery passed spontaneously. We recommend that such cases be admitted for monitoring and treated on an individual basis, according to the clinical picture, X-ray data and the availability of pediatric emergency endoscopy.

Foreign body aspiration (FBA) is a frequent diagnosis in children. In the absence of other lung conditions, such as asthma or chronic pulmonary infections, this manifests as a sudden onset of cough, dyspnea, and wheezing. The differential diagnosis is based on a scoring system which takes into account the clinical picture as well as the radiologic aspects. The treatment that is considered the gold-standard for FBA in children remains to be rigid fibronchoscopy, however it comes with several potentially crucial local complications such as airway edema, bleeding, and bronchospasm, along inherent issues due to general anesthesia. Material and methods: Our study is a retrospective study analyzing the medical files of the cases from our hospital over the span of 9 years. The study group consisted of 242 patients aged 0–16 years diagnosed with foreign body aspiration in the Emergency Clinical Hospital for Children “Sfânta Maria” Iași, between January 2010–January 2018. Clinical and imaging data were extracted from the patients’ observation sheets. Results: In our cohort, the distribution of children with foreign body aspiration was uneven, with the highest incidence being reported in children from rural areas (70% of cases), whereas the most affected age group was 1–3 years, amounting to 79% of all cases. The main symptoms which led to emergency admittance were coughing (33%) and dyspnea (22%). The most important factors that determined the unequal distribution were socio-economic status, which relates to a lack of adequate supervision by parents, as well as the consumption of food inappropriate for their age. Conclusions: Foreign body aspiration is a major medical emergency that may be associated with dramatic clinical manifestations. Several scoring algorithms designed to establish the need for bronchoscopy have been proposed, taking into account both the clinical and radiological results. The issue with asymptomatic or mild symptomatic cases, as well as difficulties managing cases with radiolucent foreign bodies, remains a challenge.

Chistul congenital de coledoc este mai frecvent diagnosticat la copiii până la 10 ani, afectând preponderent persoanele de sex feminin. Prezentăm un caz de chist coledocian la un sugar de sex masculin în vârstă de 7 luni, care a debutat brusc cu icter sclerotegumentar şi inapetenţă. Ecografia abdominală a evidenţiat o formaţiune transsonică, hiperreflectogenă, cu localizare pe topografia coledocului, căi biliare intrahepatice dilatate, iar examenele de laborator au decelat un sindrom sever de citoliză hepatică şi colestază. Diagnosticul a fost confirmat cu ajutorul IRM colangiopancreatic efectuat în urgenţă şi a impus intervenţia chirurgicală. Diagnosticul diferenţial al sindroamelor de colestază trebuie să excludă şi chistul coledocian, indiferent de vârsta pacientului, din cauza complicaţiilor şi riscului de malignizare.

Helicobacter pylori (H. pylori) is a microaerophilic gram-negative bacterium infecting approximately one half of the world’s population. The oral cavity and dental plaque may be a reservoir for H. pylori infection. Diagnosis of H. pylori infection in children differs from that of adults. Although H. pylori has long been known to be detected in the oral cavity, the significance of such findings are controversial. Oral H. pylori may play an important role in re-infection of the gastric mucosa. The gold standard for eradicating H. pylori infection is standard triple therapy. The studies have shown promising results in the management of both oral and gastric H. pylori.

Celiac disease is an autoimmune disorder of the gastrointestinal tract. The condition may develop at any age, triggered by exposure to dietary gluten in genetically susceptible individuals. The most frequent intestinal manifestations include diarrhea and weight loss. Common extradigestive manifestations include iron deficiency anemia, dermatitis herpetiformis. The authors presents a clinical case diagnosed with celiac disease expressed with gastrointestinal and extradigestive symptoms, such as abdominal pain, flatulence, anemia, impaired hepatic function and dermatitis herpetiformis.

Refluxul gastroesofagian la nou-născut şi sugar se particularizează prin patogenie, încadrare diagnostică şi abordare terapeutică, imaturitatea funcţională a aparatului digestiv, imaturitatea anatomică a sfincterului esofagian inferior Hiss şi aciditatea gastrică mai mică. În cazul sugarilor se ţine cont şi de complianţa redusă la procedurile laborioase cum sunt pH-metria, impedanţ-pH-metria şi endoscopia degestivă. Graniţa dintre regurgitaţii, reflux gastroesofagian fiziologic şi boală de reflux este uneori dificil de trasat. Modificarea stilului de viaţă la sugari (alimentaţia şi modificările poziţionale), prin obţinerea aderenţei mamei la recomandările medicale reprezintă un prim pas în tratamentul RGE, fiind urmat în cazurile non-responsive de terapia farmacologică şi intervenţia chirurgicală.

Erythema nodosum is the most frequent clinicopathologic variant of panniculitis. Triggers are represented by infections, sarcoidosis, rheumatologic diseases, inflammatory bowel disease, medications, autoimmune disorders, pregnancy and malignancy. Erythema nodosum typically manifests by the sudden onset of symmetrical, erythematous, warm nodules, usually located on the lower limbs. Often the lesions are bilaterally distributed. Treatment of erythema nodosum should be directed to the underlying associated condition, if identified. Usually, nodules of erythema nodosum regress spontaneously within a few weeks, and bed rest is often sufficient treatment. Nonsteroidal antiinflammatory drugs and potassium iodide may be helpful drugs to enhance analgesia and resolution. Systemic corticosteroids are rarely indicated in erythema nodosum and before these drugs are administered, an underlying infection should be ruled out.

Introduction and aim. Acute diarrhea is the most common gastrointestinal disease in infants and young children. It is defined as an increase in the number of stools, watery, as a result of disruption of water and electrolytes transport in the gastrointestinal lumen and of the accelerated transit. Our study was retrospective, case-control type and tried to determine the cumulative risk factors underlying the emergence and evolution of diarrheal disease in infants and small children. Material and method. We studied a group of 197 children, with the age between 0-4 years, from „Sf. Maria“ Emergency Children’s Hospital from Iasi, which presented with acute diarrhea. Results. The bacterial etiology was confirmed in 44 cases. The most common germ involved was Campylobacter jejuni (27 cases). 31% of children had different degrees of dystrophy. In most cases (76%), the dehydration was isonatremic. Conclusions. In the acute diarrheal disease, dehydration remains the worst to fear consequence of this disease, but with an adequate attitude that includes restoring fluid and electrolyte balance and proper nutrition, diarrheal episode limits itself to an interval approximately of 72 hours.

Osteogenesis imperfecta (OI) is a group of rare congenital conditions characterized mainly by bone brittleness secondary to mutations in the genes encoding collagen. The medical history together with a clinical examination in detail of the fractures is highly important in directing the diagnosis towards OI. The authors present an OI case diagnosed in an 11-years old patient with a history of multiple fractures, with bone deformations, which associates a rare congenital malformation – bilateral radioulnar synostosis. This case needs multidisciplinary monitoring (pediatric, orthopaedic, genetic, psychologic).

The oral cavity represents an important source of information about the health of a child. Oral lesions may manifest early, sometimes concomitant with a systemic disease, disappearing with general health improvement or later persisting in spite of the disease’s remission. Also, these can present developmental abnormalities. Oral mucosal lesions are commonly found in patients with liver cirrhosis. We present the case of a 12 years old boy with liver transplant since he was 9 years old, for the biliary cirrhosis secondary to the biliary hypoplasia. The patient had also very low height and weight prior to liver transplant, advanced osteomalacia and many oro-dental manifestations. Severe growth delay and osteomalacia have multiple causes, due to the primary hepatic pathology and to the chronic malabsorption syndrome, also due to the post-transplant immunosuppressant medication. Orodental lesion type and severity depends on the age of the child. It is important to know when the systemic disorders started, their duration and type, as well as their impact. The oral cavity can be significantly affected by immunodeficiency, cholestasis, malnutrition and coagulopathy

Endoscopia digestivă, una dintre cele mai frecvente investigaţii invazive în gastroenterologia pediatrică, nu este lipsită de riscuri. Complexul de măsuri necesare acestei manevre cuprinde: evaluarea corectă a bolnavului ţinând seama de indicaţiile şi contraindicaţiile endoscopiei, obţinerea consimţământului informat, pregătirea psihologică a părinţilor/copilului, aplicarea unor restricţii dietetice, profilaxia infecţiilor. De asemenea, trebuie ales tipul de anestezie, monitorizarea continuă intra şi post-procedurală pentru evitarea complicaţiilor legate de procedură sau de reacţii adverse medicamentoase.

Refluxul gastro-esofagian (RGE) la nou-născut şi sugar se particularizează prin patogenie, încadrare diagnostică şi abordare terapeutică. La aceştia situaţia este mai complexă dacă avem în vedere imaturitatea funcţională a aparatului digestiv, imaturitatea anatomică a sfincterului esofagian inferior Hiss şi aciditatea gastrică mai mică. În cazul sugarilor se ţine cont şi de complianţa redusă la procedurile laborioase cum sunt pH-metria, impedanţpH-metria şi endoscopia digestivă. Graniţa dintre regurgitaţii, reflux gastro-esofagian fiziologic şi boală de reflux este uneori dificil de trasat. Modificarea stilului de viaţă la sugari (alimentaţia şi modificările poziţionale), prin obţinerea aderenţei mamei la recomandările medicale, reprezintă un prim pas în tratamentul RGE, fiind urmat în cazurile non-responsive de terapia farmacologică şi intervenţia chirurgicală.

Infecţia cu Helicobacter pylori (H. pylori) este o problemă comună şi semnifi cativă de sănătate publică. Obiectiv. Determinarea prevalenţei infecţiei cu H. pylori la copiii cu simptomatologie sugestivă şi conturarea cazurilor în funcţie de tipul şi felul gastritei prin efectuarea de endoscopii digestive superioare. Material şi metodă. Studiu retrospectiv realizat pe o perioadă de 5 ani pe 1.269 de copii cu simptomatologie gastrică, la care s-au efectuat endoscopii cu biopsie, stabilindu-se rata de infecţie cu H. pylori prin examen direct sau testul ureazei. Rezultate. Frecvenţa H. pylori în cazul gastritei acute a fost semnifi cativ mai mică (34,78%) comparativ cu frecvenţa acesteia în cazul gastritei cronice (54,94%). În cadrul celor 10 tipuri de gastrită, cele mai frecvente sunt formele purpurice (43,66%), nodular purpurică (25,93%) şi nodular antrală (15,84%), la polul opus situându-se gastrita atrofi că şi hipertrofi că. Asocierile cele mai frecvente decelate endoscopic sunt cu esofagita gr I în 51,6%, duodenita în 45,07% şi forma purpurică în 24,74%. Concluzii. Infecţia cu H. pylori este cel mai frecvent asociată gastritei cronice (54,94%). Identifi carea precoce a infecţiei este esenţială pentru eradicarea bacteriei şi prevenirea apariţiei diferitelor tipuri de gastrită identifi cate endoscopic.

Constipaţia este un simptom comun în practica clinică. Defi niţia include frecvenţa anormală a tranzitului, difi cultate în timpul defecării şi consistenţă anormală a scaunului. Metodele de diagnostic limitate precum şi numeroasele afecţiuni care conduc la apariţia simptomatologiei, duc la creşterea numărului de cazuri cu rezistenţa la tratament. Tratamentul include abordări dietetice şi comportamentale, terapie farmacologică şi în cazuri atent selectate intervenţie chirurgicală. Tratamentul chirurgical este recomandat la pacienţii cu constipaţie severă rezistentă la tratamentul conservator. Confi rmarea indicaţiei pentru tratament chirurgical necesită studii privind tranzitul colonic, funcţia de defecare, precum şi efectuarea manometriei anorectale. De aceea, colaborarea strânsă între pediatru, gastroenterolog şi chirurgul pediatru este absolut necesară pentru o evaluare preoperatorie atentă şi corectă a funcţiei gastro-intestinale. Complicaţiile postoperatorii includ obstrucţie intestinală, dureri abdominale, meteorism şi diaree. Eficacitatea intervenţiei chirurgicale şi prevalenţa complicaţiilor postoperatorii sunt determinate de evaluarea atentă preoperatorie a funcţiei gastro-intestinale.

Obiective. Identifi carea caracterelor clinice, endoscopice, etiologice la copiii diagnosticaţi cu hemoragie digestivă superioară şi inferioară. Material şi metodă. S-a efectuat un studiu retrospectiv descriptiv pe o perioadă de 3 ani (ianuarie 2010- decembrie 2012) pe 107 copiii cu vârsta între 1 şi 18 ani, internaţi pentru hemoragii digestive în Spitalului Clinic de Copii „Sf. Maria“ Iaşi. Lotul de studiu nu cuprinde hemoragii digestive din urgenţe chirurgicale, boli infecţioase, boli intestinale cu mecanism imunologic sau toxic. Analiza retrospectivă individualizată prin studiul foii de observaţie a cuprins date anamnestice, clinice, endoscopice şi histologice orientate pentru diagnosticul etiologic al hemoragiilor digestive. Toţi pacienţii au fost investigaţi prin endoscopie digestivă superioară/colonoscopie după ce procedura a fost explicată şi s-a obţinut consimţământul informat. Rezultate. Din lotul de 107 copii luaţi în studiu 39 (36,4%) au reprezentat hemoragia digestivă superioară (HDS), dintre care 6 cazuri (5,1% ) de cauza variceală iar 33 (94,8%) de cauză non variceală; şi 68 (63,5%) au prezentat hemoragia digestivă inferioară (HDI). În etiologia HDS gastrita erozivă a reprezentat 12 (30,8%) cazuri, esofagita 6 (15,4%), duodenita 6 (15,4%), ulcerul duodenal 4 (10,3%), ulcerul gastric 2 (5,1%), sindrom Mallory Weiss 1 (2,6%), etiologie multiplă 6 (15,4%) cazuri. Principalele aspecte etiologice ale HDI au fost polipul colo-rectal în 28 (41,2%) cazuri, colită ulcerativă 14 (20,6%), leziuni nespecifi ce 12 (17,6%) fi suri anale 9 (13,4%), sindroame de polipoză intestinală 3 (4,4%), malformaţie vasculară 1 (1,5%), diverticul rectal 1 (1,5%) caz. S-au practicat intervenţii endoscopice concomitente în cazul polipilor colo-rectali. Concluzii. Hemoragia digestivă inferioară a fost cea mai frecventă, corelată cu cauze minore: polipi colorectali, fi suri anale, leziuni nespecifi ce. Hemoragia digestivă non-variceală forma cea mai frecventă s-a asociat cu gastrita erozivă, esofagita, duodenita, ulcerul gastric. Endoscopia digestivă s-a dovedit a fi o investigaţie utilă în diagnosticul hemoragiilor digestive şi cu aport terapeutic în anumite cazuri.

Atât durerea abdominală funcţională, cât şi sindromul de intestin iritabil, sunt cauze frecvente ale durerii cronice abdominale la copil şi adolescent. Abordarea acestor entităţi nosologice se face conform modelului biopsihosocial al tulburărilor gastrointestinale funcţionale, dat fi ind efectul acestora asupra calităţii vieţii pacienţilor şi asupra statusului psihosocial al acestora. Astfel, terapia cognitiv-comportamentală, psihoterapia de familie, tehnicile de relaxare sau hipnoterapia şi-au demonstrat efi cienţa în obţinerea unor mai bune mecanisme de coping şi în atenuarea simptomatologiei psihice, cât şi somatice. Totodată, medicaţia antidepresivă incluzând inhibitorii recaptării serotoninei şi antidepresivele triciclice, aduce ameliorări notabile ale simptomatologiei psihice de aspect hipertimic negativ datorată afecţiunii gastrointestinale, dar şi a celei somatice digestive prin mecanisme dependente de acţiunea complexă a neuromediatorilor.

Ulcerul peptic primar se menţine frecvent la copiii din ţările în curs de dezvoltare cu o incidenţă crescută a infecţiei cu H.pylori. Autorii au efectuat un studiu retrospectiv pe 84 de copii internaţi în Clinica V-a Pediatrie Gastroenterologie cu diagnosticul de boală ulceroasă între anii 2007-2023. Criteriile de includere în studiu au fost simptomatologia clinică sugestivă şi endoscopia pozitivă. În lotul studiat au existat 79 de copii cu ulcer primar şi 5 copii cu ulcer secundar. Raportând datele la o populaţie pediatrică de 1.400.000 de copii în nordestul României, incidenţa afecţiunii a fost de 5.64/100.000 iar frecvenţa a fost de 2,58% faţă de totalul de 3.052 de endoscopii digestive superioare efectuate în perioada menţionată. Raportul băieţi: fete a fost de 1.46:1 iar 77,41% dintre pacienţi proveneau din mediul urban. Ulcerele au debutat prin sindrom funcţional digestiv în 70,89% dintre cazuri sau printr-o complicaţie în 29,11% dintre cazuri. Prin endoscopie digestivă superioară au fost identifi cate 62 de ulcere duodenale (UD) şi 10 ulcere gastrice (UG). La 7 copii debutul prin perforaţie a permis identifi carea intraoperatorie a leziunilor. În 70,89% dintre cazuri a fost demonstrată prezenţa cu infecţie cu H. pylori. Factorii favorizanţi pentru această boală au fost: dieta necorespunzătoare (63,16%), fumatul (57,89%), consumul de alcool (15,78%), stresul psihologic (27,27%). Am obţinut o corelaţie semnifi cativă între numărul mare de membri ai unei familii (r = 0,63%; p = 0,002), statusul socioeconomic scăzut (r = 0,87, p = 0,0003) şi infecţia cu H.pylori. Tratamentul antibacterian a utilizat tripla terapie standard la 73,33% pacienţi, cvadrupla terapie bazată pe bismut la 16,66% copii şi terapia secvenţială în 10% dintre cazuri. Rata globală de eradicare moderată obţinută (66,66%) poate fi considerată o dovadă indirectă a rezistenţei mari la claritromicină la copiii din România.

Agenţii antiinflamatori nesteroidieni (AINS) produc leziuni gastrice prin intermediul a două mecanisme: iritaţia locală şi acţiunea sistemică. Un copil în vârstă de 2 ani şi 10 luni, sex feminin, a primit AINS timp de 2 zile pentru o infecţie acută a tractului respirator superior şi a prezentat vărsături în „zaţ de cafea“ o zi mai târziu. Endoscopia digestivă superioară a evidenţiat o leziune de ulcer gastric. Biopsia gastrică a fost negativă pentru infecţia cu H. pylori, iar pacienta a fost diagnosticată cu ulcer gastric acut indus de consumul de AINS în absenţa altor cauze de ulcer gastric. Ulcerele gastrice se dezvoltă foarte rar după o administrare pe termen scurt de AINS, fapt ce a determinat raportarea acestui caz. Luând în considerare atât riscurile cât şi beneficiile terapiei cu AINS, este indicat ca în cazul fiecărui pacient care trebuie să urmeze un tratament cronic cu medicamente antiinflamatorii să fie căutaţi posibilii factori de risc asociaţi.

Down syndrome, also known as trisomy 21, is a genetic disorder caused by the presence of all or part of a third copy of chromosome 21. Megacolon is an abnormal dilation of the colon, often accompanied by a paralysis of the peristaltic movements of the bowel. Congenital megacolon occurs in 1 in 5000 births. The incidence increased with the presence of Down syndrome. Congenital megacolon usually becomes manifest in early childhood. The diagnosis is usually made at birth because of meconium ileus or constipation. Plain X-ray shows a caracteristically narrowed distal segment and a dilated proximal colon. The authors present the case of a four months old child hospitalized at the 5th Pediatric Clinics of “St. Mary” Children's Emergency Hospital who was diagnosed with Down syndrome and congenital megacolon. Removal of the functionally abnormal bowel has relieved the patients' symptoms.

Hemoragia digestivă, o urgenţă majoră şi frecventă în gastroenterologia pediatrică, poate evolua autolimitat (75-85% cazuri) sau sever cu compromiterea hemodinamicii, când se impune o evaluare clinică, reanimare şi endoscopie în scop diagnostic şi eventual terapeutic. Aplicarea parametrilor endoscopici (clasifi carea Forrest) pentru evaluarea recurenţei şi prognosticului unei hemoragii digestive jalonează atitudinea ulterioară. Endoscopia terapeutică în limitele circumstanţelor stabilite de declaraţia Societăţii Nord Americane de Gastroenterologie, Hepatologie şi Nutriţie Pediatrică, alegând una dintre tehnicile de injectare, coagulare sau mecanice, într-o manieră individualizată etiopatogeniei hemoragiei digestive, scade numărul intervenţiilor chi rurgicale şi frecvenţa deceselor. Diagnosticul endoscopic precoce împreună cu terapia hemostatică endoscopică şi administrarea endovenoasă de înhibitori ai pompei protonice, sunt măsuri care reduc sângerarea şi recurenţa hemoragiei în proporţie de 80-90%. Experienţa endoscopistului va infl uenţa promptitudinea recomandării intervenţiei chirurgicale în formele grave, cu risc vital.

Bolile infl amatorii intestinale (boala Crohn şi rectocolita ulcero-hemoragică) rămân un capitol deschis cercetării din cauza frecvenţei (în creştere în ultimele decade), particularităţilor clinico-evolutive a suferinţei digestive şi extradigestive, a enigmelor patogenetice, sursă a difi cultăţilor terapeutice. Tipare genetice specifi ce, mutaţii genice favorizează răspuns imun aberant la antigeni din mediu sau la autoantigeni provocând o infl amaţie intestinală cu potenţial înalt de cronicizare; citokinele eliberate şi alte mecanisme încă necunoscute pot fi responsabile de manifestările extradigestive. Autorii sistematizează date recente privind patogeneza formelor clinico-evolutive, posibilităţi moderne de diagnostic, posibilităţile şi limitele măsurilor terapeutice moderne în artropatiile care însoţesc boala infl amatorie intestinală.

Rolul bacteriei Helicobacter pylori în patogeneza bolilor digestive este foarte bine stabilit şi cunoscut în prezent, însă ultimele cercetări argumentează implicarea Helicobacter pylori în producerea unor afecţiuni extradigestive. Prevalenţa infecţiei diferă de la o zonă geografi că la alta, fi ind în declin în ţările dezvoltate şi menţinându-se încă ridicată la populaţia din ţările în curs de dezvoltare. H. pylori determină din partea gazdei un răspuns imun care implică imunitatea umorală şi celulară. Infecţia este localizată la nivelul mucoasei gastrice, dar s-a demonstrat că anumite boli alergice sunt consecinţa, cel puţin la o parte din bolnavi, a infecţiei cronice cu H. pylori. Suferinţele gastrointestinale manifestate prin greţuri, vărsături, inapetenţă, dureri epigastrice, pot fi asociate şi cu tulburări nutriţionale. Infecţia cu H. pylori se asociază cu anemie, scădere ponderală şi staturală. Bacteria a fost identifi cată şi la majoritatea pacienţilor diabetici cu neuropatie autoimună producând tulburări electrice gastrice, întârzierea evacuării stomacului, manifestări responsabile de simptomele dispeptice. Conduita terapeutică corectă realizată în cazul pacienţilor cu afecţiuni extradigestive şi o eventuală infecţie cu H. pylori trebuie să vizeze atât tratamentul bolii de bază cât şi eradicarea efi cientă a infecţiei.

Sindromul Roviralta reprezintă asocierea dintre stenoza hipertrofi că de pilor şi hernia hiatală. Autorii prezintă cazul unui copil de sex masculin în vârstă de 2 luni internat în Clinica a V-a de Pediatrie a Spitalului de Urgenţă pentru Copii „Sfânta Maria“, Iaşi pentru vărsături postprandiale şi pierderea progresivă în greutate. Tranzitul esogastroduodenal baritat relevă hernie hiatală, canal piloric îngustat şi refl ux gastroesofagian prezent inconstant. Ecografi a a confi rmat hipertofi a olivei pilorice şi pH-metria, refl uxul gastroesofagian. Tratamentul medical cu antispastice, rehidratarea, inhibitori de pompă de protoni şi prokinetice a avut succes, iar evoluţia a fost bună.

Bolile psihosomatice sunt acele afecţiuni medicale a căror apariţie şi/sau evoluţie este determinată, în mod semnifi cativ, de factori psihologici. Principalele tulburări digestive în care factorul psihosomatic este prevalent sunt: afecţiunile gastroduodenale, esofagitele corozive, constipaţia, encompresis, diareea emoţională, sindromul colonului iritabil, rectocolita ulceroasă şi boala Crohn. Conduita terapeutică se bazează pe strânsa colaborare dintre psiholog şi pediatrul gastroenterolog. Psihoterapia de susţinere este necesară pentru completarea medicaţiei. Copilul trebuie să primească suport emoţional şi ajutat să îşi înţeleagă sentimentele faţă de situaţia de boală traversată. Medicul trebuie să realizeze o relaţie de încredere, să dezvolte o atitudine empatică, onestă şi deschisă în relaţiile cu copiii.

Introduction Gastritis are particularly important in paediatric pathology in Romania, considering the large number of hospitalized cases in recent years and also the trend of increasing incidence of disease. Objectives The authors have proposed to investigate a homogeneous group of patients diagnosed with different types of gastritis, in order to identify those bacteriological, endoscopic and histopathological features that can change the vision about optimal therapeutic attitude, prognosis and disease progression. Methods We studied a group of 96 patients who were hospitalized in Vth Paediatrics Clinic, Children’s Emergency Hospital “Sf. Maria”, Iasi, between January 2008 and December 2010 who have been diagnosed with various forms of gastritis. The final diagnosis was confirmed endoscopically, bacteriologically and histopathologically. Results Histopathological examination revealed the presence of H. pylori and also microscopic lesions that were assessed according to Sydney System. The associated microscopic lesions were exclusively of chronic gastritis. Mild form of disease was much rarer for H. pylori infection (5.26%) compared with H. pylori negative group (54.34%).The presence of lymphoid follicles was more frequently objectified in H. pylori-positive group (28.94%) compared with H. pylori-negative group (8.69%). In the H. pylori-positive group, the moderately-active form prevailed (31.57%), followed by follicular active form (28.94%) and massive active form (13.15%), while in the H. pylori-negative group most frequently was mild chronic gastritis (54.34%). Conclusions Histopathological examination presents a high relevance in assessing microscopic gastric mucosal lesions and also their evolution after treatment.

Hemoragia digestivă la copil poate evolua de la forma ocultă până la manifestări majore cu risc vital. Etiologia cuprinde boli extradigestive (patologia acută a sistemului nervos, coagulopatii, hipertensiune portală etc.) sau digestive (infecţioase, malformative, infl amatorii etc.) cu o frecvenţă nuanţată de vârstă. Anamneza grevată de numeroase posibilităţi de eroare se completează cu o explorare sistematizată abordându-se: gravitatea pierderii de sânge, refl ectarea acesteia asupra funcţiei organelor vitale, depistarea unei cauze medicale sau a unei cauze chirurgicale preexistente (malformativă) sau dobândite. Tratamentul este nuanţat de severitatea pierderii de sânge, de necesarul de medicamente cu impact etiopatogenetic. Endoscopia digestivă, pe lângă rolul ei important ca metodă de diagnostic, reprezintă uneori şi o metodă terapeutică.

Ulcerul gastroduodenal este o patologie nu atât de rară în patologia pediatrică pe cât se credea. Lucrarea abordează aspectele esenţiale ale terapiei dietetice şi medicamentoase. Tratamentul medicamentos foloseşte un întreg arsenal farmacologic: antiacide, protectoare gastrice antagonişti de H2 receptori, inhibitori de pompă protonică, iar în plus, pentru eradicarea infecţiei cu Helicobacter pylori, antibioterapia cu 2 antibiotice.

Objectives The study is investigating the gastroesophageal reflux disease in children using the gold standard method – the 24hour pH-metry. Methods 197 children underwent the 24 hours pH-metry between January 2006 and December 2010 in the Vth Clinic of Paediatrics, „St. Mary” Children Emergency Hospital, Iasi. The patients were selected based on the typical or atypical reflux symptoms: regurgitations, recurrent vomiting, asthma, recurrent wheezing, chronic cough, recurrent respiratory infections. The 24 hours pH-metry results were interpreted with the Boix Ochoa score. Results The reflux was present at 146 children (74.11%), 95 males and 51 females. For the age group 0-1 year, pH-metry was performed in 48 children, and the reflux was present in 34 cases (70.83%). Between 1-3 years old, out of 51 studied cases, 41 (80.39%) had reflux; between 3-10years old, 55 children (71.05%) out of 76 had reflux; and over 10 years old, in 16 cases out of 22 studied, the reflux was demonstrated. Over 50% of the children in the study presented only atypical reflux symptoms, especially respiratory. These children received antireflux treatment with a very good control of the symptoms. Conclusions The oesophageal pH-metry has a decisive role in the diagnosis of gastro oesophageal reflux especially for the children with atypical symptoms of reflux. A correct diagnosis through pH-metry allows a better therapeutical approach. The high percentage of positive pH-metry reflects a good selection based on clinical criteria mainly and on the poor response at the antiasthmatic therapy.

Strategiile utilizate în tratamentul infecţiei cu Helicobacter pylori la copii derivă în mare parte din schemele de tratament stabilite de consensuri clare la pacienţii adulţi. Tripla terapie ce asociază inhibitori de pompă protonică (IPP), claritromicina şi amoxicilina este utilizată pe scară largă în întreaga lume; alături de aceasta s-au impus şi alte asocieri bazate fi e pe IPP, fi e pe săruri de bismut. La ora actuală au fost introduse noi preparate în schemele antibacteriene, alături de esomeprazol, pantoprazol sau lansoprazol afl ându-se azitromicina şi fl uorochinolonele (la copiii mari). În acelasi timp au fost propuse terapii de linia a doua, rezervate cazurilor de recădere sau reinfecţie bacteriană, acestea fi ind reprezentate de asocieri cvadruple bazate pe săruri de bismut sau de regimuri ce includ fl uorochinolone; nu în ultimul rând, introducerea terapiei secvenţiale la copii reprezintă o alternativă promiţătoare. Pe plan profi lactic, vaccinarea orală sau intramusculară, aceasta din urmă afl ată în faze avansate de testare clinică, va putea contribui în viitor la scăderea incidenţei infecţiei cu H.pylori, a gastritei, ulcerului şi cancerului gastric.

Gastritele sunt infl amaţii acute sau cronice, difuze sau focale ale mucoasei stomacului. O clasifi care ideală a gastritelor trebuie să se bazeze în primul rând pe etiologie şi apoi pe aspectele structurale, epidemiologice, prognostice. Infecţia cu Helicobacter pylori reprezintă cauza cea mai frecventă de gastrită cronică la vârsta pediatrică. Gastrita cu Helicobacter pylori începe tipic ca o gastrită acută antrală, caracterizată prin infl amaţie intensă ce se extinde în timp, implicând întreaga mucoasă gastrică şi producând gastrită cronică. Simptomatologia este complexă, dar nespecifi că, şi implică sindromul funcţional digestiv. Testele de detectare ale infecţiei sunt invazive şi noninvazive. Complicaţiile apar în special în cazurile de eşec terapeutic în eradicarea bacteriei.

În ultimul deceniu constipaţia a devenit o problemă actuală de adresabilitate în serviciile de gastroenterologie pediatrică. Obiective. Ne-am propus un studiu pentru a identifi ca prevalenţa constipaţiei şi stabilirea unor corelaţii între dietă şi mediul socio-familial la copii cu vârste cuprinse între 1 şi 17 ani, internaţi în serviciul de Gastroenterologie, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sfânta Maria“ Iaşi, în perioada 1 ianuarie 2012 – 1 ianuarie 2014. Rezultate. Grupul de studiu a constat dintr-un lot de 994 de pacienţi, reprezentând 9,6% din totalul copiilor spitalizaţi. În ceea ce priveşte prevalenţa constipaţiei nu am observat o diferenţă semnifi cativă între sexe, raportul F/M a fost de 1,3/1, dar am remarcat o proporţie semnifi cativă de pacienţi provenind din mediul urban 68% (676) faţă de 32% (318) din mediul rural. În ceea ce priveşte mediul socio-familial: 34% (338) dintre copii trăiesc cu bunicii, 13,9% (139) provin din familii monoparentale, 6,7% (67) sunt în grija unui asistent maternal şi 2,6% (26) vin din centrele de plasament. În lotul studiat un procent mic de copii au fost alăptaţi, respectiv, 26,2% (261), în prima lună, 10,7% (107) timp de 3 luni în timp ce la 6 luni 98,1% (976) dintre copii au primit o formulă de lapte. Diversifi carea a fost făcută incorect în cazul a 41% (408) dintre pacienţi. Doar 14,6% (145) au raportat consumul zilnic de fructe şi legume, în timp ce 51,1% (508) au luat masa cel puţin o dată pe săptămână la restaurante de tip fast-food. 21,6% (214) practică sport cel puţin 2 ore/săptămână, în timp ce 48,7% (484) petrec cel puţin 3 ore/zi la televizor. 12,8% (128) dintre pacienţi sunt supraponderali şi 5,7% (57) obezi. Concluzii. Constipaţia este o boala care afectează copiii de toate vârstele. Nu sunt diferenţe notabile între sexe. Se remarcă o pondere crescută a pacienţilor din mediu urban cu predominanţa unui regim alimentar inadecvat, lipsa activităţii fi zice, precum şi o pondere crescută a pacienţilor supraponderali. Un rol important în modifi cările psihologice îl deţine mediul socio-familial.

Gastritele micotice rămân un capitol deschis cercetării din cauza cazurilor puţine citate în literatură, a complicaţiilor şi prognosticului incomplet cunoscute, sursă a difi cultăţilor terapeutice. Autorii raportează cazul unui copil de sex masculin, în vârstă de 5 ani şi 4 luni, imunocompetent, la care endoscopia digestivă superioară a obiectivat o eso-gastro-duodenită cu Aspergillus.

Gastrita atrofi că, o entitate fi ziopatologică caracterizată prin inflamaţia cronică a mucoasei gastrice, cu pierderea celulelor glandulare gastrice, este asociată infecţiei cronice cu Helicobacter pylori sau cu gastrita autoimună. Tulpina Helicobacter pylori cu citotoxina cagA +, cu o virulenţă crescută ce cauzează nivele ridicate ale infl amaţiei mucoasei gastrice, este prezentă mult mai frecvent la pacienţii care dezvoltă ulterior cancer gastric. Gastrita atrofică reprezintă stadiul fi nal al gastritei cronice, fi e infecţioasă sau autoimună. În ambele cazuri, manifestările clinice ale gastritei atrofi ce sunt similare cu cele din gastrita cronică, dar anemia pernicioasă este complicaţia gastritei autoimune şi nu a gastritei atrofi ce asociată infecţiei cu Helicobacter pylori.

Background: Despite worldwide vaccination efforts, Hepatitis B virus (HBV) infection remains a significant global health burden, particularly in regions where vertical transmission is prevalent. Given Romania’s history as an endemic area for hepatitis B from the 1990s until the early 2000s and the previously high infection rates among children, it is crucial to continually evaluate HBV infection in this population to monitor current trends, assess the long-term impact of vaccination programs, and address any remaining gaps in prevention and treatment efforts. This study aims to identify childhood risk factors associated with HBV acquisition, examining the role of maternal HBV status in child HBV infection, focusing on vertical transmission among a cohort of 654 children, with maternal infection as the independent variable and child infection as the dependent variable. Methods: We assessed potential risk factors and vaccination coverage among these children. The cohort included 148 children who tested positive for chronic hepatitis B from those 654 tested for HBsAg. Anamnestic data and vaccination history were analyzed, with particular attention to birth type and surgical interventions. Results: Of the 148 HBV-positive children, 80.4% were delivered naturally. Among these, 130 had received hepatitis B vaccination, and 5 were also given hepatitis B immunoglobulin at birth, 4 of whom were born via cesarean section. In the control group, comprising 418 vaccinated children, a lesser proportion were unvaccinated (2.2%). Documented surgical interventions included general and dental surgeries, as well as a single blood transfusion. Conclusions: The study emphasizes the need for comprehensive vaccination strategies and illuminates potential correlations between birth type and vaccination status with childhood HBV infection. Crucially, it highlights the necessity of diligent monitoring and treatment of pregnant women with HBV to prevent vertical transmission as effectively as possible.

The gut microbiota is emerging as an important contributor to the homeostasis of the human body through its involvement in nutrition and metabolism, protection against pathogens, and the development and modulation of the immune system. It has therefore become an important research topic in recent decades. Although the association between intestinal dysbiosis and numerous digestive pathologies has been thoroughly researched, its involvement in pancreatic diseases constitutes a novelty in the specialized literature. In recent years, growing evidence has pointed to the critical involvement of the pancreas in regulating the intestinal microbiota, as well as the impact of the intestinal microbiota on pancreatic physiology, which implies the existence of a bidirectional connection known as the “gut–pancreas axis”. It is theorized that any change at either of these levels triggers a response in the other component, hence leading to the evolution of pancreatitis. However, there are not enough data to determine whether gut dysbiosis is an underlying cause or a result of pancreatitis; therefore, more research is needed in this area. The purpose of this narrative review is to highlight the role of gut dysbiosis in the pathogenesis of acute and chronic pancreatitis, its evolution, and the prospect of employing the microbiota as a therapeutic intervention for pancreatitis.

The gastrointestinal (GI) tract is one of the most studied compartments of the human body as it hosts the largest microbial community including trillions of germs. The relationship between the human and its associated flora is complex, as the microbiome plays an important role in nutrition, metabolism and immune function. With a dynamic composition, influenced by many intrinsic and extrinsic factors, there is an equilibrium maintained in the composition of GI microbiota, translated as “eubiosis”. Any disruption of the microbiota leads to the development of different local and systemic diseases. This article reviews the human GI microbiome’s composition and function in healthy individuals as well as its involvement in the pathogenesis of different digestive disorders. It also highlights the possibility to consider flora manipulation a therapeutic option when treating GI diseases.

Oral health is integrated into general health and it is essential to well-being and quality of life. Oral and systemic health is conditioned by proper nutrition. This article highlights the consequences of inadequate nutrition on oral health in children and how certain vitamin or nutrient deficiencies can condition the occurrence of different diseases at this level. Diseases of the oral cavity can be prevented both by proper and balanced nutrition, and by proper hygiene. Nutritional habits and, implicitly, oral and systemic health should be taken into account, as children’s oral health is a predictor for the oral health of the future adults.

Congenital choledochal cysts are more frequently diagnosed in children under the age of 10, occurring prevailingly in female patients. We are presenting a case of choledochal cyst in a 7-month-old male baby, which had a sudden onset with scleral-cutaneous jaundice and lack of appetite. Abdominal ultrasound revealed a transonic, hyperreflective formation located in the topography of the main bile duct, dilated intrahepatic bile ducts, and laboratory tests revealed a severe syndrome of hepatic cytolysis and cholestasis. The diagnosis was confirmed using cholangiopancreatic MRI performed in an emergency regime and required surgical intervention. Therefore, the differential diagnosis of cholestasis syndromes must rule out choledochal cyst irrespective of the patient’s age due to the complications and risk of malignization.

The International Association for the Study of Pain (IASP) defines pain as an unpleasant sensory and emotional experience associated with an actual or potential tissue injury that is described as such, emphasizing the subjective nature. The cognitive-behavioural therapy has begun to be applied for psychosomatic problems in dental problems. There are several types of techniques: relaxation, biofeedback, exposure and cognitive restructuring. In general, therapists may combine several of the above techniques to treat patients with dental anxiety.

The malabsorption syndrome includes numerous clinical entities accompanied by chronic diarrhoea, abdominal distension and failure to grow. The malabsorption of micronutrients may also have an effect on the tissues of the oral cavity. Lesions at this level can be important in detecting and monitoring diseases. The carefully established case history, family history, serological tests, and interclinical consultation can help give a correct diagnosis in a timely manner and can help prevent complications in these patients. Oral tissues can also provide a readily accessible place for Crohn’s disease biopsies. Sometimes, the severity or prognosis of the disease can be monitored by the presence or extent of the manifestations in the oral cavity.

Gastroesophageal reflux (GER) is a condition characterized by the retrograde passage of the gastric contents into the esophagus and subsequently into the oral cavity. Dentists can frequently diagnose a systemic disease by analysing the oral cavity – especially GERD with a minimal expression of digestive symptoms. Typical oral manifestations in GERD are dental erosions, burning sensation, mucosal erythema of the palate and uvula, and bruxism. Late diagnosis and, implicitly, late treatment of GERD can lead to significant deterioration of the teeth and mastication system. The successful treatment of GERD requires a multidisciplinary approach involving gastroenterologists, ENT specialists and dentists.

Human Cytomegalovirus is known to be the most common cause of congenital and perinatal infection in developed countries. The gastrointestinal involvement is not usually found among its’ most frequent clinical presentations. We present the case of a male infant, aged 1 month and 2 weeks, admitted in our clinic presenting abdominal meteorism, with progressive intensification from the age of 3 weeks old, but normal passage of gas and feces. Laboratory tests revealed cholestasis syndrome, discrete hepatocitolysis syndrome and positive Ig M and Ig G levels for Cytomegalovirus. The imagistic investigations and surgical examination excluded the surgical origin of the symptoms. It was established the diagnosis of gastrointestinal pseudo-obstruction associated with perinatal Cytomegalovirus infection. During a second admission in our clinic, to exclude the possible complications of the Cytomegalovirus infection, a cranio-cerebral CT was performed which identified bilateral modification of otomastoiditis and raised the suspicion of moderate cerebral atrophy. Our case adds to the limited existing information on the clinical picture of Cytomegalovirus infection and supports the idea that the gastrointestinal manifestations of the infection are more common than known.

Gastroesophageal reflux in newborns and infants is particularized by pathogeny, diagnosis and therapeutical approach, functional immaturity of the digestive tract, the anatomic immaturity of the Hiss lower esophageal sphincter and lower gastric acidity. In infants, the low compliance with the laborious procedures such as pHmetry, impedance – pH-metry and digestive endoscopy is also considered. The border between regurgitations, physiological gastroesophageal reflux and the reflux disease is sometimes hard to establish. Changing the lifestyle of infants (feeding and position changes) based on the mother’s compliance with the medical recommendations is a first step in the treatment of GER, followed in non-responsive cases by pharmacological therapy and surgery.